Formulele de ajustare a preturilor din contractele de achizitie publica, ca masuri succesive luate in urma exploziei preturilor la materialele de constructie, sunt un semnal de considerare a obstacolelor cu care se confrunta aceasta industrie, dar nu complet conectate la realitatea de la "firul ierbii". Sunt anumite materiale, cu pondere mare in constructie, care au inregistrat majorari considerabile de preturi, precum fierul-beton, iar formulele actuale de ajustare acopera doar partial fluctuatiile de pret, spune Catalin Visan, directorul executiv al Concelex, companie de constructii cu o experienta de 28 de ani in acest sector de activitate. In plus, lipsa fortei de munca si dificultatea de a identifica personal calificat au contribuit, alaturi de inflatie, la 12 luni de "anduranta si adaptabilitate", in sectorul de constructii, perioada careia Concelex i-a facut fata cu brio datorita experientei si amplorii proiectelor in care se implica. Referitor la evolutia din 2023, managerul spune ca activitatea din domeniul constructiilor va depinde foarte mult de capacitatea si disponibilitatea autoritatilor de a-si asuma mesajele transmise de constructori. "Pentru constructiile din Romania, absorbtia fondurilor obtinute prin PNRR se va dovedi un real succes sau, dimpotriva, un esec rasunator; cu alte cuvinte, industria este in punctul in care va fi ori pe cea mai inalta culme, ori in cea mai adanca prapastie. Ne aflam intr-un punct de rascruce la nivel de industrie, iar 2023 va fi un an decisiv", subliniaza Catalin Visan.- Cum a evoluat activitatea de constructii in 2022 si cum credeti ca se va dezvolta aceasta in 2023 si in perspectiva?
- Au fost 12 luni de anduranta si adaptabilitate, nu doar la nivel de companie, ci la nivel de industrie. In cei peste 28 de ani de poveste "Concelex", insa, am ales mereu sa privim obstacolele nu ca pe bariere, ci ca pe un imbold.
Incertitudinea si impredictibilitatea au dominat in ultimul an, generate fiind de pandemie, de explozia preturilor la materialele de constructie, de conflictul din Ucraina, dar nu capitulam. Este la fel de adevarat ca am asistat la disparitia din piata a unor jucatori, la insolvente, la un context tulbure si ingrijorator de business. Tocmai de aceea, ne-am implicat activ in ceea ce inseamna provocarile acestei industrii, incercand sa tinem un dialog permanent deschis cu autoritatile, sa tragem semnalele de alarma necesare si, impreuna, sa facem din constructii un domeniu fluid, adaptabil, in pas cu realitatile pe care le intampina.
La nivel de companie, am cautat sa luam din obstacole oportunitatea de evolutie. Mai mult decat atat, au fost 12 luni in care am invatat sa fim mai eficienti, mai prompti in decizii de business. Ne-am dovedit inca o data ca solutia in business este sa ocupi pozitia jucatorului, nu a spectatorului, sa actionezi, nu doar sa reactionezi. Evolutia pentru 2023 sta mult in capacitatea si disponibilitatea autoritatilor de a-si asuma mesajele pe care noi, ca industrie, le-am transmis in mod repetat in ultima perioada. In functie de asta, pentru constructiile din Romania, absorbtia fondurilor obtinute prin PNRR se va dovedi un real succes sau, dimpotriva, un esec rasunator; cu alte cuvinte, industria este in punctul in care va fi ori pe cea mai inalta culme, ori in cea mai adanca prapastie. Ne aflam intr-un punct de rascruce la nivel de industrie, iar 2023 va fi un an decisiv.
- Cum a fost afectata dinamica operatiunilor de criza pandemica si, mai nou, de razboiul din Ucraina? Ati avut de suferit din pricina intreruperii lanturilor de aprovizionare, inflatiei preturilor la materiale, penuriei de personal calificat etc.?
- Toate aceste evenimente ne-au plasat, nu doar la nivel de industrie, ci la nivel economic, intr-un context extrem de incert, intr-un moment de rascruce. Putem spune ca am ajuns acum intr-o faza de platou, cand fluctuatiile nu mai sunt atat de accentuate, dar in care ne confruntam cu un context nefavorabil din punct de vedere al costurilor logistice si operationale.
Experienta si amploarea proiectelor in care suntem implicati ne-au ajutat sa traversam, pana acum, o perioada extrem de delicata la nivel de industrie, avand disponibilitatea de a achizitiona stocuri si putand sa performam chiar si cand industria este pe o panta descendenta, cand valabilitatea ofertelor de pret la materiile prime de baza, de exemplu, era de ordinul orelor. Intr-un asemenea context, am fost martorii a doua scenarii - companii de constructii de dimensiuni mai mici, care au fost sortite insolventei si antreprenorii generali mai mari, care au functionat si au avansat din inertie, adaptandu-se si cautand solutii de avarie.
Dinamica operatiunilor nu a fost incetinita doar de explozia preturilor sau de conflictul de peste granita, ci si de lipsa de capacitate a autoritatilor contractante de a se alinia la realitatile zilei. Procesul de achizitie publica este intr-un decalaj evident fata de pulsul pietei. Studiile de fezabilitate pe care se bazeaza procesul de achizitie publica in prezent sunt depasite, au o vechime de 2-3 ani, fara a cuprinde cresterile explozive de preturi la materialele de constructie. Aceasta situatie duce la reticenta, daca nu chiar refuz din partea antreprenorilor generali seriosi, de incredere in a intra in licitatii cu lucrari subcotate si observam, in ultimele luni, situatii repetate de acest fel. Nu putem licita si face oferte realiste, cat timp documentatiile de licitatie se bazeaza pe studii de fezabilitate expirate.
- Cum a evoluat businessul Concelex, in acest context dificil, si ce estimari aveti pentru perioada urmatoare?
- Am reusit sa ne crestem cifra de afaceri si sa performam chiar si cand industria este pe o panta descendenta. In 2021, am inregistrat o cifra de afaceri mai mare cu pana la 15% fata de 2020. Cresterea exploziva a preturilor la materialele de constructie, alaturi de alinierea intarziata a contractelor de achizitie publica la aceasta realitate au avut, insa, impact asupra profitabilitatii companiei. O marja a profitului a fost inlocuita de aceste cheltuieli neprevazute.
Avem ca obiectiv sa ne pastram trendul de crestere. Industria are capacitatea de a reveni pe plus daca pastram pe radar cele doua vulnerabilitati majore specifice acestui sector - modul in care, la nivel de politici publice, ne raportam realist la cresterea semnificativa a preturilor si aliniem procedurile de achizitie publica la ritmul si realitatea anului 2022, precum si modul in care putem preveni lipsa acuta de personal - si daca actionam in consecinta.
- Care sunt principalele proiecte la care lucrati in aceasta perioada?
- Cel mai important lucru pe care poti sa il faci pentru a-ti atinge obiectivele este sa te asiguri ca o data ce le-ai stabilit, incepi imediat sa actionezi in directia atingerii lor. Este abordarea care noua, ca business, ne-a crescut focusul, incepand sa adaugam in portofoliu tipurile de lucrari pe care le si tinteam. Rezultatele inregistrate anul trecut au fost atinse prin si de oamenii Concelex.
Am ajuns, in ultimul an, sa fim implicati in proiecte variate ca specific si ca anvergura atat in sectorul public, cat si in cel privat - de la lucrari in domeniul energetic, la infrastructura, constructii edilitare sau spitale, scoli, care se adauga ansamblurilor rezidentiale pe care le ridicam. Anul trecut, am inceput lucrarile la Drobeta-Turnu Severin la modernizarea bazinului olimpic de inot din localitate si transformarea lui intr-un centru wellness regional si am continuat proiectul cu un inalt grad de securitate pentru compania nucleara nationala de la Centrala Nucleara de la Cernavoda.
In 2021, ne-am adaugat in portofoliu contracte pentru lucrari cu impact, de la modernizarea Academiei de Studii Economice din Bucuresti, la Centrul de Patologie Neurovasculara si Neurochirurgie, in cadrul celui mai amplu proiect pe care Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca l-a avut vreodata in derulare. Am incheiat anul cu un nou contract, avand ca beneficiar Universitatea de Vest din Timisoara, unde vom ridica cel mai mare camin studentesc nou-construit din Romania, iar la Drobeta-Turnu Severin vom moderniza Spitalul Judetean de Urgenta. Recent, am adaugat listei noastre de proiecte alte lucrari de referinta - modernizarea Muzeului Aviatiei, precum si consolidarea Spitalului de Urgenta Alexandria, construirea unui nou terminal pentru plecari la Aeroportul International "Traian Vuia", din Timisoara, modernizarea Aeroportului "Delta Dunarii", din Tulcea, sau implicarea intr-un proiect capital, cum este regenerarea spatiilor publice de pe raza Sectorului 4. Aceasta diversificare a portofoliului poate face din Concelex un jucator versatil, care are experienta, dar si expertiza necesare pentru a aborda cu incredere o suita variata de lucrari.
Toate contractele curente ne acorda un front de lucru ce se intinde pana in 2026, acoperind geografic Romania de la nord la sud si de la vest la est.
- Care sunt directiile de actiune viitoare, in vederea dezvoltarii companiei?
- Avem un focus clar: sa consolidam pozitia companiei de jucator de referinta in piata, la nivel national, obiectiv tradus prin doua directii principale - consolidare la interiorul organizatiei si spre exterior.
Consolidarea la interior inseamna definitivarea si implementarea procesului de digitalizare a companiei. Va fi o radiografie si o revolutie a modului de lucru pe orizontala si pe verticala la nivel de companie, schimbare care insa ne va duce mai aproape de un deziderat important pentru noi, ca business - "constructii de secol XXI, pentru secolul XXI". Si putem spune cu mandrie ca acest proces a demarat efectiv in aceasta vara, apasand puternic pedala de acceleratie.
In plus, suntem in mijlocul unei ample campanii de recrutare si specializare a oamenilor din echipa noastra, vizand pregatirea profesionala a angajatilor pentru a putea aborda lucrari si mai complexe. Ca strategie de recrutare, am ales ca, in 2022, sa ne orientam spre atragerea de personal specializat si calificat, ingineri experimentati, personal-cheie pentru coordonarea celor mai mari santiere care au intrat recent in portofoliul Concelex.
Consolidarea spre exterior se traduce printr-o serie clara de categorii de lucrari si de domenii spre care ne orientam. Infrastructura, energie, cladiri - spitale, scoli, universitati etc. - sunt cele trei mari directii pe care le vizam.
- Care sunt dificultatile si provocarile pe care le intampinati in lucru? Cum rezolvati problema fortei de munca si ce masuri considerati necesare pentru rezolvarea acestei probleme, pe termen lung?
- Formulele de ajustare a preturilor din contractele de achizitie publica, ca masuri succesive luate in urma exploziei preturilor la materialele de constructie, sunt un semnal de considerare a obstacolelor cu care se confrunta aceasta industrie, dar nu complet conectat la realitatea de la firul ierbii. Ar fi interesant de descoperit cum o astfel de ajustare acopera doar partial cresterile de pret suportate de antreprenorul general; sunt anumite materiale, cu pondere mare in constructie, dar care au si inregistrat majorari considerabile de pret, cum este cazul fier-betonului, iar formulele actuale de ajustare acopera doar partial aceste fluctuatii.
Lipsa fortei de munca si dificultatea de a identifica personal calificat pentru constructii reprezinta o alta veriga a acestui lant al slabiciunilor. Fara oameni, nu vom putea pune in opera planurile care acum sunt doar pe hartie. Putem depasi toate aceste obstacole, dar doar impreuna, mentinand un flux constant de feedback-uri intre companii si autoritatile legiuitoare, intre mediul public si cel privat.
In lipsa personalului calificat si necalificat aici, in tara, am ajuns sa importam forta de munca. Nu a fost o alegere, a fost si ramane o solutie de avarie pentru a putea duce proiectele mai departe. Dar nici aceste demersuri nu sunt usoare. Dureaza si mai bine de 6 luni pentru ca un muncitor strain sa obtina avizul de munca si sa activeze cu acte in regula in Romania. Cu alte cuvinte, intr-un mediu social, politic si economic dominat de instabilitate si de imprevizibil, ni se cere sa avem capacitatea de a previziona necesarul de resursa umana cu cel putin jumatate de an inainte. O flexibilizare a procesului de aducere in tara a muncitorilor straini ar fi cel putin o solutie.
Dincolo de volum de lucru sau fonduri de investitii, constructiile raman o industrie sezoniera, astfel ca flexibilizarea relatiilor de munca ar fi ideala. Oricat de mult am sustinut importanta si impactul pozitiv al facilitatilor fiscale atat la nivel economic, cat si ca nivel de revigorare a fortei de munca, exact aceste masuri in scopul de a retine muncitorii romani acasa au fost diminuate in aceasta vara.
Deplangeam in anii trecuti numarul scazut de aplicanti la joburile in constructii. Era doar inceputul. Anul acesta, in ciuda unei nevoi tot mai acute de personal, atingem recorduri negative privind interesul aplicantilor pentru domeniul constructiilor. Nu mai sunt scoli profesionale care sa livreze muncitori calificati. Raportul dintre cei care se pensioneaza si cei nou intrati in profesie nu este in echilibru; pierdem mai multi oameni decat castigam, desi sunt mai multe proiecte si importul de forta de munca devine tot mai dificil. Domeniul abia acum incearca sa isi recastige timid atractivitatea in randul tinerilor, in conditiile in care noile specializari/profiluri academice sunt ca si inexistente.
Se mentine un interes crescut, in continuare, pentru Germania, Austria, Italia si sa nu uitam ca, in Germania, de exemplu, statul a oferit facilitati acestui sector inclusiv in pandemie. Doar daca repatriem intreaga forta de munca din Italia am putea sa renuntam la forta de munca straina. In plus, indicii de performanta si productivitate sunt diferiti la romani fata de muncitorii asiatici; de exemplu, 3-4 muncitori straini reusesc sa acopere munca a 2-3 romani.
