Asociatia Investitorilor de Real Estate din Romania (AREI) isi exprima ingrijorarea cu privire la evolutia situatiei economice a industriei de profil, care afecteaza deopotriva interesele legitime ale Statului si ale societatii in ansamblu. Dupa cum arata datele studiului de impact ce analizeaza activitatea companiilor din sectorul de constructii si tranzactii imobiliare, aceste dezechilibre s-au accentuat in contextul pierderilor veniturilor fiscale generate de incertitudinea strategiei de dezvoltare urbanistica, dar si a blocajului administrativ existent din Capitala.Analiza cifrelor oficiale ale sectorului, asa cum reies ele din dinamica societatilor ce activeaza in constructii si tranzactii imobiliare, in baza situatiilor financiare depuse la ANAF in perioada 2010-2022, indica o stare de fapt inedita in ultimii 3 ani fiscali incheiati, printr-o scadere abrupta a incasarilor la buget, care au revenit anul trecut la recordul negativ minim din 2010.
Astfel, incertitudinea si lipsa de predictibilitate generate de blocajul institutional din Capitala au condus la o reducere semnificativa a contributiei Bucurestiului in formarea PIB, detaliate in graficele de mai jos, urmare a exodului multor companii internationale si a scaderii masive a operatiunilor celor existente.
Din informatiile publice analizate de AREI, expuse analitic in graficele de mai jos, prejudiciul provocat atat agentilor economici, cat si bugetului, se constata pe mai multe dimensiuni:
ponderea Municipiului Bucuresti in formarea PIB la nivel national a scazut in anul 2022 la 29,8%, acelasi procent din anul 2010, comparativ cu 37% inregistrat in anul 2019.
veniturile companiilor din constructii si tranzactii imobiliare active in Bucuresti au incetinit la un alt minim istoric, de doar 5%, pe parcursul anului 2022, pe sfert fata de dinamica din cele mai mari 10 judete din aceleasi sectoare, a caror medie este de 18%. Scaderea veniturilor impacteaza, evident, toata industria de pe orizontala, afectand locurile de munca, reducand incasarile bugetare si crescand cheltuielile sociale.
profitul net al acelorasi firme respecta trendul negativ, avansul din Bucuresti fiind de numai 6%, fata de media judetelor mari ale tarii, a caror crestere medie este de 22%. Aceasta contractare a beneficiilor se reflecta direct si proportional in impozitele datorate si platite bugetelor locale si bugetului central.
Avansul investitiilor realizate pe parcursul anului 2022 in Bucuresti de catre companiile active in sectoarele analizate a reprezentat doar 8% din baza de active, mult sub media de 21% inregistrata de companiile din cele mai mari 10 judete din sectoarele analizate.
De asemenea, principalele concluzii ale analizei efectuate aduc in prim-plan urmatoarele aspecte:
- Industriile Constructiilor si Tranzactiilor Imobiliare au contribuit cel mai mult la revenirea economiei la nivel nationaldupa impactul Covid-19 si al razboiului declansat de Rusia in Ucraina (+103.207 job-uri suplimentare, +87 mld. lei venituri, +70 mld. lei solduri active fixe, +62 mld. lei capitaluri proprii);
- Contributia Constructiilor si Tranzactiilor Imobiliare la formarea PIB este semnificativa(14-16% in ultimii 10 ani si 18,5% in 2022);
- Principala vulnerabilitate este dimensiunea redusa in contextul unui grad de indatorare foarte ridicat (aproape 70%) si al scaderii numarului de autorizatii de constructii emise (8 din 10 companii sunt expuse riscului de insolventa);
- Descurajarea investitiilor pe termen lung, reducandu-se la minimul istoric dimensiunea acestora, raportat la baza de active (cauzata de incertitudinea generata de climatul urbanistic instabil si blocajul administrativ din Bucuresti).
Referindu-se la dinamica actuala resimtita la nivelul sectorului de dezvoltari imobiliare si constructii din Romania, Dennis Selinas, Presedintele Consiliului Director AREI a precizat: „Au aparut noi provocari legate de autorizarea unui cadru de lucru contextual, mai ales in Bucuresti, care este din ce in ce mai neclar, lipsit de stabilitate si de previzibilitate. In lumina celor de mai sus, dar mai ales in actualul context fiscal-bugetar, exprimam speranta unor actualizari ale politicilor publice, menite a tempera aceasta tendinta negativa”.
