Directorii generali din Europa Centrala si de Est (ECE) sunt mai conservatori decat omologii lor globali in ceea ce priveste initiativele de dezvoltare a afacerilor in urmatoarele 12 luni, cautand mai degraba eficienta operationala decat cresterea prin fuziuni, achizitii sau parteneriate strategice, potrivit celei de-a 24-a editii a raportului CEO Survey pentru regiunea ECE.”Liderii de business din Europa Centrala si de Est sunt foarte increzatori in sansele de revenire economica in 2021 si optimismul lor se reflecta in felul in care evalueaza perspectivele propriilor companii. Totusi, remarcam doua diferente fata de omologii lor la nivel global. Chiar daca ponderea celor din regiunea noastra care se asteapta la cresterea veniturilor in urmatoarele 12 luni este similara cu a celor la nivel global, atunci cand vine vorba de profitabilitate, sunt mult mai rezervati. Observam aceeasi abordare precauta in privinta initiativelor de crestere a afacerilor, precum fuziunile si achizitiile, parteneriatele sau cedarea unor pachete de actiuni. Concluzionand, executivii din regiunea noastra sunt mai conservatori, mai putini dispusi sa-si asume riscuri sau sa adopte schimbari ca raspuns la amenintari, fata de media la nivel global”, a declarat Dinu Bumbacea, Partener si Liderul Serviciilor pentru Consultanta in Afaceri al PwC Romania.
Astfel, in urmatoarele 12 luni, 53% dintre CEO din ECE previzioneaza cresterea profitabilitatii comparativ cu 65% la nivel global. Doar 21% iau in considerare noi fuziuni si achizitii pentru a stimula cresterea, comparativ cu 38% la nivel global, si doar 20% cauta noi aliante si parteneriate strategice, fata de 35% la nivel global. In acelasi timp, doar 3% se gandesc sa-si vanda afacerea, fata de 13% la nivel global. Dintre cele opt posibile modalitati de stimulare a cresterii incluse in sondaj ”eficienta operationala” a fost singura care a inregistrat o pondere mai mare in randul directorilor din ECE, de 78%, versus omologii lor de la nivel global, de 77%.
Incertitudinea geopolitica, o preocupare mai mare in randul executivilor din Europa Centrala si de Est
Nu este nicio surpriza ca atat pandemia, cat si criza sanitara se afla in topul listei de amenintari in ceea ce priveste perspectiva dezvoltarii afacerilor atat global, cat si in Europa Centrala si de Est, depasind suprareglementarea, aflata in acest an pe locul secund.
In contextul digitalizarii accelerate, amenintarile cibernetice au devenit a doua preocupare la nivel mondial, insa directorii est-europeni nu impartasesc acelasi nivel de ingrijorare, acestea clasandu-se abia pe locul 10 in topul preocuparilor. In schimb, CEO din regiune includ in top trei preocupari incertitudinea geopolitica. De altfel, 20% dintre executivii din ECE s-au aratat extrem de preocupati cu privire la viitorul zonei euro, dublu fata de rata globala de 10%. Volatilitatea cursului de schimb valutar si fiscalitatea se regasesc de asemenea in topul preocuparilor directorilor executivi in urmatoarele 12 luni.
”Executivii din regiunea Europei Centrale si de Est au, dupa cum rezulta din sondaj, alte ingrijorari majore decat cele existente la nivel global. Coreland aceste preocupari cu planurile de afaceri mai putin indraznete, ne putem face o idee care este cauza acestei abordari: instabilitatea politica si legislativa mai accentuata decat in alte zone ale lumii”, arata Dinu Bumbacea.
Forta de munca, o prioritate
Forta de munca bine pregatita este considerata ca fiind prioritara atat pentru guverne, cat si pentru mediul de afaceri. Astfel, peste doua treimi dintre directorii executivi din regiune considera ca “forta de munca calificata, educabila si adaptabila” trebuie sa fie in topul prioritatilor pe guvernelor, dar si pentru mediul de afaceri, constientizand rolul pe care companiile il joaca in perfectionare si recalificare.
De altfel, directorii generali din Europa Centrala si de Est sunt mai preocupati decat omologii lor globali cu privire la disponibilitatea abilitatilor cheie, la 82% fata de 72%. Ca raspuns, isi adapteaza strategia fortei de munca pentru a imbunatati competitivitatea prin automatizare (40%) si implicarea fortei de munca (39%).
