Legea offshore, adoptata miercuri in Parlament, va oferi Romaniei un avantaj competitiv incontestabil in contextul crizei de pe piata resurselor si implicit beneficii determinate de investitiile in exploatare: incasari bugetare din taxele si impozitele asociate acestor investitii de aproximativ 5 miliarde lei anual, noi locuri de munca si atragerea de investitii conexe, potrivit raportului ”Analiza impozitarii specifice productiei de gaze naturale offshore din Romania in anul 2021”, realizat de PwC Romania pentru Federatia Patronala Petrol si Gaze. Printre principalele prevederi ale noii legi se numara cresterea pragului de pret de la care se supraimpoziteaza veniturile producatorilor de gaze din Marea Neagra si introducerea dreptului de preemptiune a statului roman asupra zacamintelor care urmeaza sa fie exploatate.Astfel, Guvernul va putea impune restrictii temporare atat de pret, cat si de vanzare pentru productia interna de gaze naturale din Marea Neagra, dar si din perimetre onshore de adancime. Aceasta prevedere a fost introdusa cu scopul asigurarii consumului populatiei, dar si pentru ca Romania sa poata ajuta la nevoie alte state membre UE, daca se vor confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.
In ceea ce priveste cadrul fiscal, se elimina impozitarea suplimentara a veniturilor pentru preturile de vanzare la care investitorii nu realizeaza supra profituri, respectiv intre 45,71 lei/MWh si 85 lei/MWh, dar se mentine grila de impozitare in cazul veniturilor suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari de 85 lei/MWh. Pragurile de impozitare vor creste de la 15% la 70%, astfel:
- 15% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 85 lei/MWh si mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
- 30% la preturi mai mari decat 100 lei/MWh si mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
- 35% la preturi mai mari decat 115 lei/MWh si mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
- 40% la preturi mai mari decat 130 lei/MWh si mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
- 50% la preturi mai mari decat 145 lei/MWh si mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
- 55% la preturi mai mari decat 160 lei/MWh si mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
- 60% la preturi mai mari decat 175 lei/MWh si mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
- 70% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 190 lei/MWh.
Legea elimina de asemenea restrictiile care prevedeau ca 50% din gazele extrase sa fie vandute pe piata locala. Exceptie va face situatia de criza energetica sau de distorsiune a aprovizionarii cu gaze naturale a Romaniei.
Este eliminat si pretul de referinta in determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. Astfel va fi luat in calcul pretul efectiv realizat prin tranzactii si nu pretul de pe bursa austriaca CEGH, ceea ce ar putea reduce nivel de taxare.
O alta prevedere importanta este cresterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investitiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar. Se elimina limitarea amortizarii investitiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiilor Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate sa fie tratate uniform. Pana in prezent, aceasta limitare impiedica operatorii offshore sa deduca amortizarea tuturor investitiilor efectuate, datorand impozit pe profit la o baza impozabila artificial marita, fiind astfel discriminati comparativ cu restul agentilor economici.
Se reglementeaza si regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adancime mai mari de 3.000 m. Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore si/sau onshore de adancime aflate in curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplica, pe toata perioada derularii acestora, regimul de redevente si regimul fiscal specific aplicabil activitatilor de explorare, dezvoltare, exploatare si abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.
Ce inseamna pentru Romania exploatarea gazelor din Marea Neagra
Subiectul rezervelor de gaze naturale din Marea Neagra a fost dezbatut intens in spatiul public de-a lungul timpului. Anul marcant a fost 2012 cand companiile OMV Petrom si ExxonMobil au anuntat ca in perimetrul Neptun Deep, pe care il concesionasera impreuna, au descoperit cantitati importante de gaze naturale. Rezervele curente estimate in Marea Neagra sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de circa 20 de ori mai mult decat productia anuala onshore recenta – 10 miliarde mc). La vremea respectiva parea ca “timpul are rabdare” cu acest proiect, insa au trecut aproape 10 ani si deciziile de investitii pentru exploatarile la mare adancime “deep water” continua sa fie amanate.
In contextul actual, in care razboiul dintre Rusia si Ucraina, dar si obiectivele Pactului Ecologic European (Green Deal) pun presiune asupra utilizarii gazelor naturale pe termen lung, gazele din Marea Neagra sunt avantajul competitiv si biletul catre independenta energetica a Romaniei.
Pentru a avea o imagine mai clara asupra taxarii in acest domeniu, PwC Romania a realizat o analiza care compara nivelul de impozitare specifica a productiei de gaze naturale offshore din statele europene considerate relevante prin intermediul cotei efective de impozitare. Rezultatele arata ca in ultimii ani, Romania avea cea mai mare rata efectiva de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23% in 2020), de aproximativ 4,3 ori mai mare decat media statelor analizate, estimata la 5,3% (media fara RO). Nivelul ridicat de impozitare efectiva este necompetitiv din perspectiva investitiilor, cu atat mai mult in contextul tranzitiei energetice. Prin urmare, asteptarea companiilor era ca regimul fiscal sa fie modificat.
Estimarile PwC arata ca Romania ar putea ajunge la o dependenta de 53% de importuri de gaze naturale in anul 2030 (fata de aprox. 20% in 2020), pe fondul declinului natural al productiei onshore si in conditiile in care investitiile in offshore nu vor fi realizate. Acest aspect ar genera un impact major asupra securitatii energetice.
Romania este al doilea cel mai mare producator de gaze naturale din Uniunea Europeana, dupa Olanda. Odata cu inchiderea zacamantului Groningen (2022), Romania are potentialul de a deveni primul producator de gaze naturale din UE. Sectorul productiei de gaze naturale are una dintre cele mai mari contributii la bugetul stat. De exemplu, in perioada 2013 – 2021, doar impozitele suplimentare asupra productiei de gaze naturale au reprezentat peste 8 miliarde RON, impozite stabilite cu scopul protejarii consumatorilor vulnerabili.
Articol de Andreea Mitirita, Partener PwC Romania
