Depasirea cu succes a unei situatii de criza necesita cooperarea intre oameni. Tot la fel de importanta este si cooperarea intre societati in context de criza, in special cand vine vorba despre producatorii locali. O astfel de cooperare, indiferent de sectorul de productie (alimentar, non-alimentar, HoReCa), trebuie sa aiba in vedere cateva aspecte de baza, inclusiv respectarea legislatiei de concurenta.
Individualismul in afaceri printre antreprenorii romani - o piedica in dezvoltare?
In vremuri normale, producatorii mici si mijlocii, indiferent de segmentul in care activeaza - alimentar (lactate, cafea, vin, legume si fructe), non-alimentar (textile, decoratiuni, ceramica), de constructii (mobilier) sau de artizanat de orice fel, au abordat constant propriile afaceri in mod individualist - transport in regim propriu, vanzarea catre magazine mici (aprozare), piete agro-alimentare, prezentarea ofertei de vanzare pe Facebook ori Instagram sau comercializarea catre intermediari. Cei mai norocosi au incheiat contracte cu societati mari - retaileri, procesatori, distribuitori/intermediari etc.
Contextul actual, insa, a necesitat adaptarea rapida la necunoscut - un nou comportament de consum al clientilor, restrictii ale autoritatilor, intarzieri in productie, scaderea sau incetarea vanzarilor, intarzieri la transport sau marfa nevanduta. Pentru o buna parte dintre producatorii locali, aceste provocari s-au tradus prin pierderi sau chiar inchiderea afacerii, temporar sau definitiv.
Cum reusesc micii producatori in Europa de Vest? Se asociaza.
Proprietarii de afaceri mici si mijlocii trebuie sa fie constienti ca pentru a putea supravietui in context de criza si pentru a se putea dezvolta cu adevarat in afara ei, o solutie poate veni din cooperarea dintre acestia. In tarile din vestul Europei, exista numeroase cooperative sau asociatii de producatori care, punand in comun propriile resurse, sprijinindu-se si impartind anumite costuri, organizand in comun achizitiile de materie prima ori transportul, reusesc sa ajunga la un numar mai mare de clienti si sa imbunatateasca procesele de productie si distributie.
Un exemplu in acest sens este sindicatul viticultorilor independenti din Franta (Vignerons Independants de France), care reuneste 7000 de producatori locali. Acest sindicat a dezvoltat o marca speciala care se aplica pe produsele membrilor in scop de promovare si de garantare a calitatii si originii locale a produsului. De asemenea, sindicatul asigura promovarea micilor producatori prin organizarea de evenimente sau targuri si asigura o platforma online de comercializare a vinurilor produse de membri. In lipsa acestei initiative, este posibil ca oferta si existenta efectiva a fiecarui membru considerat in mod individual sa se fi pierdut in multitudinea celorlalte.
Care sunt provocarile retailer-ilor?
In incercarea de a se diferentia cat mai mult de concurenti, toti marii retaileri promoveaza din ce in ce mai mult existenta produselor locale/artizanale in propriile magazine - de exemplu, marcile „Piata Lidl” sau „Camara Noastra” promovate de Lidl, initiativa „Act for Food” a Carrefour, marca „Gusturi Romanesti” promovata de Mega Image ori initiativa „eMAG Deschide Romania” a retailer-ului online eMAG. Toate acestea se centreaza in jurul unui concept unitar - stimularea micilor producatori si reintoarcerea la produse locale, de buna calitate.
Cu toate acestea, o mare provocare pentru retaileri este accesul efectiv la producatorii locali, care desi sunt numerosi, nu sunt centralizati in vreun registru sau reuniti in cooperative ori asociatii. De asemenea, o dificultate in cooperarea cu micii producatori este garantia ca produsele sunt sigure si ca antreprenorii respecta pe deplin prevederile legale. Majoritatea producatorilor locali nu detin certificari si nici nu au implementate procesele necesare asigurarii respectarii acestor prevederi, ceea ce reduce, in realitate, optiunile de aprovizionare ale retailer-ilor.
O a treia provocare este ca retailerii nu reusesc sa asigure intreg necesarul de produse pentru aprovizionarea tuturor magazinelor doar de la un singur producator, ceea ce complica procesul de aprovizionare si creeaza ineficienta.
Care sunt provocarile micilor producatori?
Micii producatori, de cealalta parte, se lovesc de si mai multe bariere. Prima dintre ele este accesul la finantare pentru a dezvolta afacerea. Cea de-a doua este ca marile lanturi de retail au standarde de achizitii foarte ridicate (e.g. in materie de etichetare si ambalare) si uneori solicita certificari emise de organisme independente (e.g. Global Gap), pentru anumite categorii de produse, toate acestea presupunand costuri semnificative.
De asemenea, producatorii locali nu au un proces de productie si de distributie dezvoltat se mai lovesc si de alte dificultati, precum accesul efectiv la reprezentantii retailer-ilor, organizarea transportului la nivel local sau national ori asigurarea unui flux continuu de produse pentru a satisface nevoile retailer-ilor.
Care sunt oportunitatile de crestere pentru micii producatori?
Pentru produsele alimentare, o modificare recenta a legii 321/2009 introduce conceptul de parteneriate directe dintre retaileri si micii producatori, asociatii sau cooperative. Acesta presupune incheierea unor contracte directe de catre retaileri cu producatorii locali, pentru a elimina intermediarii si pentru a creste ponderea acestor tipuri de produse la raft. Cadrul de incheiere a acestora urmeaza sa fie definit de catre Ministerul Agriculturii. Intre timp, Ministerul Agriculturii a lansat la acest (link) o platforma pe care producatorii locali isi pot publica ofertele pentru legume, devenind astfel mai vizibili fata de potentialii clienti, inclusiv marii retaileri.
De cealalta parte, autoritatile de concurenta europene, inclusiv Consiliul Concurentei, au relaxat usor cadrul de cooperare intre societatile concurente in perioada epidemiei de coronavirus. Astfel, societatile pot coopera in aceasta perioada pentru a asigura continuitatea furnizarii de produse esentiale populatiei, cu conditia ca acestea sa fie necesare si sa aiba caracter temporar.
Separat de recomandarile emise in aceasta perioada, Consiliul Concurentei permite concurentilor sa se asocieze sau sa incheie contracte impreuna pentru a achizitiona sau vinde in comun fara ca aceasta sa ajunga la o intelegere de tip cartel.
Ce poate fi facut pe mai departe?
Raportandu-se la modelele din Vest, societatile mici si mijlocii ar trebui sa inceapa sa coopereze organizat si controlat, cu respectarea regulilor de concurenta. Reuniti intr-o cooperativa / asociatie sau doar semnand un contract, micii producatori ar putea:
- achizitiona in comun materii prime sau alte materiale - de exemplu, in domeniul agricol, producatorii s-ar putea reuni in cadrul unei cooperative pentru a cumpara in comun ingrasaminte sau pentru a achizitiona/inchiria in comun utilaje agricole;
- organiza in comun transportul de bunuri - de exemplu, micile afaceri din Bucuresti care produc inghetata artizanala ar putea imparti costurile organizarii transportului la domiciliu de inghetata, apeland la un prestator unic de servicii de transport;
- imparti anumite costuri semnificative - de exemplu, o cooperativa de producatori de legume ar putea imparti costurile certificarii Global Gap sau cel al acordarii de asistenta juridica de catre avocati reputati pentru redactarea unor contracte avantajoase ori furnizarea de raspunsuri la probleme punctuale;
- incheia contracte de back-up - de exemplu, o parte din micii producatori de lapte au incheiat contracte prin care achizitioneaza lapte brut unii de la ceilalti, in situatia in care nu reusesc sa produca cantitatea de lapte promisa procesatorilor de lapte;
- comercializa in comun bunurile/serviciile - de exemplu, producatorii de materiale textile din Romania ar putea imparti costurile operarii unei platforme online de vanzare a unor astfel de produse.
Incheind cu motto-ul „mai puternici impreuna” al pandemiei coronavirus, credem ca vor creste initiativele de cooperare in randul producatorilor locali mici si mijlocii, fiind totusi esential ca regulile in materie de concurenta sa fie respectate cu strictete. Pe de alta parte, asteptam cu interes si un plan integrat al autoritatilor care sa asigure cresterea sustenabila a numarului de producatori locali/artizanali si un acces imbunatatit al consumatorilor la produsele/serviciile acestora.
Un material de Catalin Suliman (partner) si Dragos Iordache (foto) (associate)