Companiile mai au timp pana la 31 ianuarie 2021 sa analizeze toate tranzactiile pe care le-au realizat cu partenerii din alte state in intervalul 1 iulie - 31 decembrie 2020 si sa le documenteze, astfel incat, la momentul unei inspectii, sa poata justifica decizia de a le raporta sau nu autoritatilor fiscale. Daca finalul lui ianuarie 2021 marcheaza primul termen de raportare in baza DAC6 (ultimului amendament al Directivei privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal), 28 februarie reprezinta al doilea termen de raportare, de aceasta data fiind vorba despre tranzactiile transfrontaliere pentru care primul pas a fost implementat in perioada 25 iunie 2018- 30 iunie 2020.Aspectele legate de identificarea si documentarea tranzactiilor raportabile in baza DAC6 au fost dezbatute de reprezentantii EY in cadrul webinarului ”DAC6 in linie dreapta”.
DAC 6 urmareste depistarea acelor tranzactii transfrontaliere (desfasurate pe teritoriul mai multor state, dintre care cel putin unu trebuie sa fie stat membru UE), care sunt realizate in scopul obtinerii unui beneficiu fiscal. Altfel spus, cu scopul de a plati obligatii fiscale - taxe si impozite mai mici. Acest amendament ar fi trebuit sa intre in vigoare anul acesta, in august, dar, la nivel european, s-a stabilit amanarea termenului de aplicare. Pe langa alte state care au convenit acelasi lucru, si Romania a prorogat termenul de 31 august 2020 pentru 28 februarie 2021, in timp ce Germania, Austria si Finlanda au pastrat termenul de raportare initial. Dintre tranzactiile realizate, doar cele din perioada 1 iulie - 31 decembrie 2020 fac exceptie si trebuie raportate pana la 31 ianuarie anul viitor.
DAC 6 vizeaza toate tipurile de taxe si impozite directe, excluzand taxa pe valoarea adaugata, taxele vamale, accizele si contributiile sociale. De asemenea, DAC 6 defineste 15 semne distinctive, in functie de care sunt judecate tranzactiile care trebuie raportate. Unele vor fi luate in considerare daca trec testul beneficiului principal - obtinerea avantajului fiscal, in vreme ce altele atrag raportarea imediata - platile transfrontaliere deductibile realizate intre doua sau mai multe intreprinderi asociate, in cazul in care destinatarul nu este rezident fiscal in nicio jurisdictie sau acea jurisdictie se afla pe lista celor necooperante.
"In timpul ramas pana la raportare, recomandarea noastra pentru companii este sa intocmeasca o lista a tranzactiilor cu partenerii lor de afaceri din alte state, efectuate dupa 25 iunie 2018. Pe mai departe, sa analizeze daca aceste tranzactii prezinta acele semne distinctive care ofera indicii ca au fost realizate in scopul obtinerii unui beneficiu fiscal si daca trebuie raportate autoritatilor fiscale, conform prevederilor Directivei", a declarat Mihaela Mitroi (foto), Partener, Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania, lider al activitatii de consultanta fiscala si juridica in clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrala si de Sud-Est si Asia Centrala (CESA).
In privinta tranzactiilor aparent banale, dar care trebuie raportate catre autoritati, pentru a respecta prevederile Directivei, Raluca Popa, Partener Asociat EY Romania, a subliniat faptul ca: "Exista companii care prefera semnarea unui nou contract si nu prelungirea unuia vechi, prin semnarea unor amendamente succesive. Desi resemnarea unui contract nu ar atrage neaparat raportarea lui catre autoritati, exista discutii in aceasta privinta la momentul unei inspectii fiscale. De asemenea, firmele trebuie sa fie atente si sa analizeze orice element de extraneitate. O decizie a Consiliului de administratie sau chiar o minuta a unei sedinte poate deveni un document care sa faca obiectul unei raportari, daca, de pilda, actionarii decid ca, in contextul pandemiei, intrunirile sa fie tinute in alta tara. Este o decizie ce poate fi interpretata ca o mutare a rezidentei din Romania in tara X".
Companiile trebuie sa fie atente inclusiv la tranzactiile cu bunuri pe care le fac cu societatile membre ale aceluiasi grup. "Din analizele EY a reiesit ca, nu de putine ori, acest tip de tranzactii se derulau cu companii care fie nu puteau sa dea certificat de rezidenta, datorita regimurilor din tara in care se aflau, fie aveau regimuri fiscale preferentiale. Odata cu intrarea in vigoare a Directivei, este foarte important sa tratam cu mai multa atentie aceste tranzactii, pentru ca, desi suntem tentati sa spunem ca ele nu trebuie comunicate Fiscului, Directiva s-ar putea sa le acopere", a punctat Raluca Popa.
De asemenea, companiile sa nu uite de lista jurisdictiilor necooperante care este actualizata in permanenta de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si sa verifice daca au avut sau nu incepand cu 28 iunie 2018 tranzactii cu partenerii din acele jurisdictii, caz in care trebuie sa raporteze toate tranzactiile. "Chiar daca in prezent partenerii de business nu sunt trecuti pe aceasta lista, este posibil ca la un moment oarecare din 2018 sau 2019 ei sa se fi aflat acolo, ceea ce poate atrage obligatia de raportare catre Fisc", a explicat Mihaela Mitroi.
"In domeniul preturilor de transfer, tranzactiile efectuate cu societatile afiliate au o importanta aparte in contextul DAC6, semnele distinctive aferente nefiind conditionate de indiciile obtinerii unui avantaj fiscal", a subliniat Adrian Rus, liderul departamentului de preturi de transfer al EY Romania. Directiva nu include definitii ale unor termeni importanti, prin urmare, trebuie sa se recurga la Recomandarile Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica in acest domeniu. Aceasta situatie face posibila aparitia unor diferente de interpretare a unor termeni din aceste semne distinctive, care sa duca la controverse cu autoritatile fiscale din Romania.
In ceea ce priveste amenzile cu care este sanctionata neconformarea, "acestea se situeaza intre 20.000 lei - 100.000 lei pentru fiecare aranjament care nu a fost raportat sau care a fost raportat incorect sau cu intarziere si intre 5.000 lei - 30.000 lei pentru neindeplinirea de catre intermediar a obligatiei de a notifica atat un alt intermediar, cat si contribuabilul relevant cu privire la obligatia de raportare. Amenzile mai pot fi generate de rapoarte neconcordante facute de mai multi intermediari sau supra-raportare in alte state membre din cauza diferentelor din legislatie", subliniaza Emanuel Bancila, liderul litigiilor fiscale de la Radu si Asociatii, casa de avocatura asociata EY Romania,
Potrivit lui Emanuel Bancila, DAC6 nu face altceva decat sa usureze Fiscului aplicarea regulilor anti-abuz in cadrul viitoarelor inspectii fiscale, punand un fascicul de lumina asupra acelor tranzactii realizate fara un scop economic - ele nefiind destinate sa produca avantaje economice, beneficii si profituri, sau acelor tranzactii care nu sunt oneste - au ca scop obtinerea avantajului fiscal. "Care este consecinta? Fie tranzactia nu este luata in considerare, fie este reincadrata si se vor plati impozite pentru tranzactiile respective", a explicat Emanuel Bancila.
De asemenea, este posibila aparitia unei noi infractiuni care sa circule in spatiul fiscal - spalarea de bani prin incadrarea anumitor tranzactii realizate intre companii care, si prin prisma legii noastre, si prin prisma reglementarilor europene, ar putea atrage sesizarea Parchetului. "Exista o neconcordanta intre termenul de prescriptie pentru aplicarea amenzilor datorate pentru neconformare si termenul de prescriptie pentru desfasurarea inspectiilor fiscale, de care contribuabilii ar putea beneficia. Consideram ca este aplicabila Ordonanta nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, care da posibilitatea contribuabilului de a plati jumatate din minimul amenzii in termen de 15 zile de la sanctionare", a mai spus Emanuel Bancila.
In concluzie, cerintele de raportare DAC6 pot viza evenimente diverse, uneori banale, nu numai tranzactii complexe pentru care se analizeaza si componenta fiscala, iar riscurile neraportarii sau raportarii incomplete sunt semnificative pentru companii.
