Prin decretul semnat la 15 iunie, de Presedintele Klaus Iohannis, domnul Marcel-Ioan Bolos a preluat mandatul de ministru al Finantelor. Acesta a venit la conducerea institutiei dupa ce a detinut portofoliul de ministru al Investitiilor si Proiectelor Europene in perioada aprilie 2022 - iunie 2023, demnitate pe care a mai exercitat-o si in perioada noiembrie 2019 - decembrie 2020.
„Am avut discutii aplicate cu aparatul de specialitate al ministerului, in care obiectivul a fost sa punem pe masa actiuni concrete. Timpul nu este de partea noastra, dar ne-am asumat sa lucram in ritm accelerat la planul care sa raspunda nevoii de crestere a sustenabilitatii finantelor publice, cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale si eliminarea risipei bugetare. De la intarirea disciplinei fiscale, simplificarea arhitecturii bugetului, cresterea competitivitatii agentilor economici, combaterea deprivarii materiale a populatiei, bugetarea performantei si intarirea responsabilitatii fiscal-bugetare, toate sunt obiective pentru care trebuie sa generam solutii la nivelul Guvernului. Doar asa putem sa vorbim despre un mediu propice investitiilor, extinderea afacerilor si crearii de locuri de munca. Un obiectiv specific pe care mi l-am setat la preluarea mandatului este digitalizarea si simplificarea interactiunii dintre institutiile subordonate Ministerului Finantelor si contribuabili, prin continuarea si extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. De asemenea, voi acorda o atentie deosebita operationalizarii Bancii Nationale de Dezvoltare” , a transmis ministrul Marcel Bolos.
Prioritatile imediate ale mandatului sunt urmatoarele:
I. Responsabilitate fiscala si management eficient al datoriilor
A. Reducerea deficitului bugetar si asigurarea disciplinei fiscale.
Este imperioasa reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, in acest fel, la scaderea inflatiei, a ratelor dobanzilor, a deficitului comercial si de cont curent al balantei de plati, precum si la stabilitatea cursului valutar al leului.
Vor fi reglementate masuri stricte pentru optimizarea cheltuielilor publice, eliminarea risipei si sporirea eficientei alocarii resurselor. De asemenea, este prioritara consolidarea mecanismelor de control intern pentru a asigura transparenta, responsabilitatea si utilizarea eficienta a fondurilor contribuabililor.
B. O strategie de gestionare a datoriei publice, pentru a minimiza costurile indatorarii.
Realitatea economica impune realizarea unui mix echilibrat de finantare, de natura sa asigure un buffer optim in Trezorerie, precum si reintrarea datoriei guvernamentale sub pragul de sustenabilitate pe termen mediu. Se vor asigura finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice preponderent in moneda nationala, pentru a continua procesul de dezvoltare a pietei interne, in paralel cu accesarea pietelor externe de capital, in vederea asigurarii unor surse robuste de finantare.
II. Reforma sistemului fiscal
A. O revizuire cuprinzatoare a sistemului fiscal.
Se va urmari simplificarea procedurilor pentru a reduce povara fiscala asupra persoanelor fizice si a intreprinderilor. Este necesara imbunatatirea colectarii veniturilor, prin simplificarea regulilor si debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntara si administrarea fiscala. Se va promova un mediu fiscal echitabil si competitiv, pentru a atrage investitii si a stimula cresterea economica.
B. Reforma ANAF si schimbarea paradigmei relatiei stat-contribuabili.
Va fi accelerata digitalizarea ANAF, pentru a creste baza de colectare si pentru a preveni evaziunea fiscala. Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare precum modernizarea solutiei de arhivare electronica si implementarea sistemului de facturare electronica care permite transmiterea in timp real a facturilor emise catre ANAF.
III. Crestere economica si crearea de locuri de munca
A. Dezvoltarea si implementarea politicilor care promoveaza antreprenoriatul si atrag investitii interne si straine.
B. Facilitarea cresterii sectoarelor-cheie, cum sunt productia, tehnologia si inovarea, pentru a genera oportunitati de angajare si pentru a stimula expansiunea economica, prin promovarea unor scheme de ajutor de stat.
C. Cresterea gradului de realizare a investitiilor sectoriale, cat si cele aferente marilor proiecte de infrastructura de transport, sanatate si energie. Asigurarea resurselor financiare, la nivelul bugetelor, care sa sustina fara echivoc atragerea de fonduri europene, atat din PNRR, cat si din programele finantate din fonduri europene aferente Politicii de Coeziune.
„Accelerarea implementarii proiectelor cu fonduri europene reprezinta un deziderat principal pentru urmatorii ani, iar co-finantarile aferente programelor europene necesare pentru atragerea tuturor banilor europeni din Politica de Coeziune si PNRR trebuie asigurate prin resursele nationale, ceea ce implica o gestionare atenta a tuturor resurselor bugetare pentru a nu pune in pericol implementarea acestor investitii atat de importante pentru viitor. Ratele de co-finantare au crescut, ceea ce inseamna ca Romania trebuie sa fie intr-o logica a responsabilitatii utilizarii fiecarui leu, astfel incat de exemplu, in cazul Politicii de Coeziune, pentru atragerea celor 30 miliarde euro, trebuie sa asiguram resursele nationale pentru mobilizarea a aproximativ 16 miliarde euro. Imi asum ca vom institui mecanisme transparente, vom consolida responsabilitatea si vom imbunatati practicile de management financiar. Vom cauta contributia societatii civile si feedback-ul in permanenta” , a conchis ministrul Marcel Bolos.