INS: Potential de imbunatatire a conditiilor de locuit

Desi este adresat in principal autoritatilor si organizatiilor mandatate sa se ocupe de imbunatatirea calitatii vietii, un studiu recent al Institutului National de Statistica (INS), intitulat „Conditiile de viata ale populatiei din Romania in anul 2016”, reprezinta un instrument util si pentru cei ce vor sa studieze potentialul unui segment semnificativ al pietei constructiilor - si anume acela ce vizeaza executia lucrarilor de intretinere si reparatii curente, respectiv a celor de reparatii capitale, efectuate la imobilele rezidentiale.

Potrivit cercetarii INS, „deficientele resimtite cel mai acut de populatia Romaniei, referitoare la conditiile de locuit, sunt lipsa in interiorul locuintei a grupului sanitar propriu sau a baii/dusului, cu niveluri de 32,6% din total (in primul caz), respectiv 30,5% (in cel de-al doilea). De asemenea, 13,3% din persoanele din tara noastra traiesc in locuinte cu pereti sau podele deteriorate. Tendinta acestor probleme legate de locuinta a fost, totusi, una de scadere treptata. Comparativ cu anii anteriori, ponderea persoanelor care se confrunta cu lipsa unor conditii adecvate de locuit se situeaza pe un trend descendent, de la 43,6% in anul 2013 la 38,7% in 2016”. Acest aspect demonstreaza faptul ca populatia urmareste sa-si renoveze locuintele, dar si ca scaderea treptata a numarului persoanelor ce nu beneficiaza de conditii adecvate de locuit reprezinta un fenomen mai degraba legat de puterea financiara redusa a acestora, decat de lipsa interesului pentru cresterea confortului in locuinte, prin modernizarea acestora.

Ca dovada a acestei afirmatii sta si concluzia specialistilor INS, cuprinsa in raportul citat, potrivit careia „imprumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de 9% dintre gospodariile din Romania, iar ele au fost contractate in principal pentru: plata cheltuielilor pentru imbunatatirea, repararea, renovarea locuintei (45,3%) si cumpararea in rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic si electronic etc. (45%) . In proportii mult mai mici, gospodariile au contractat imprumuturi in alte scopuri, cum ar fi: achitarea unor cheltuieli legate de sanatate (3,7%), pentru educatie si ingrijirea copiilor (3,5%), respectiv pentru cheltuieli destinate concediilor si petrecerii timpului liber (2,1%). Imprumuturile sunt mai des utilizate de catre gospodariile din mediul urban (12,4%, fata de 5,1% la gospodariile din rural) si de catre gospodariile conduse de barbati (10,6%, fata de 5,5% in cazul gospodariilor conduse de femei). Imbunatatirea sau repararea locuintei a fost cel mai frecvent scop al contractarii de imprumuturi pentru gospodariile conduse de pensionari (53,1%), salariati (41,5%) si de lucratori pe cont propriu in activitati neagricole (inclusiv patroni), cu 39,9% din total”.

Totodata, in cercetarea INS se nominalizeaza si principalele caracteristici necorespunzatoare ale locuintelor afectate din tara noastra, cum ar fi existenta unor pereti cu igrasie, ferestrele deteriorate, lipsa unei iluminari corespunzatoare a locuintei, lipsa baii/dusului sau a grupului sanitar in interiorul locuintei etc.

Pentru a observa potentialul cererii de produse si servicii destinate imbunatatirii sau repararii locuintelor, in functie de structura gospodariilor din Romania, merita reiterat ca, in conformitate cu analiza INS, „in anul 2016, in majoritate (98,2% din total), gospodariile ocupa locuinta in calitate de proprietar sau cu titlu gratuit. Ponderea gospodariilor chiriase este mai mare cu 2,6 puncte procentuale in mediul urban, comparativ cu mediul rural. Mai mult de jumatate din gospodarii (58,8%) sunt configurate in locuinte individuale separate, proportia fiind puternic influentata de mediul rural, restul gospodariilor regasindu-se in imobile cu mai multe locuinte (39,7%). Imobilele in care se gasesc locuintele gospodariilor sunt aproape in totalitate de tipul casa individuala separata, in cazul mediului rural (97%) si, preponderent, apartamente in imobile cu mai multe locuinte (72%) in cazul mediului urban”.

„Din distributia gospodariilor dupa numarul de camere al locuintei principale, se constata ca mai mult de jumatate traiesc in locuinte cu 3-5 camere (52,2%). O pondere semnificativa o detin si gospodariile care isi desfasoara traiul in locuinte cu 1-2 camere (45,7%). Daca in mediul urban ceva mai mult de jumatate din gospodarii (58,1%) ocupa locuinte mici, de 1-2 camere, in mediul rural mai mult de doua treimi din gospodarii ocupa locuinte formate din 3 sau mai multe camere”, se mai precizeaza in cercetarea INS.

In primul rand, dupa cum apreciaza expertii INS, „unele gospodarii acuza efectul neplacut al unor factori care afecteaza zonele in care se afla amplasate locuintele. Printre acesti factori se remarca in mai mare masura: zgomotul produs de traficul rutier, feroviar sau aerian (15,7% din totalul gospodariilor); poluarea aerului (14,1%); riscul unor incidente de tipul furturilor si agresiunilor (13,6%) si, respectiv, zgomotul produs de persoanele din vecinatate (6,9%). Pe medii de rezidenta, cele mai numeroase situatii de acest gen se constata in mediul urban”.

In al doilea rand, „dupa aprecierea gospodariilor, rezulta ca aproape o gospodarie din sapte se confrunta cu una sau mai multe probleme serioase privind locuinta. Printre cele mai frecvente probleme care afecteaza calitatea locuirii se afla cele privind deteriorarea peretilor, podelelor, tocurilor de ferestre (57% din totalul gospodariilor care reclama existenta unor probleme ale locuintei) si igrasia din pereti, podele sau fundatia casei (52,6%). Comparatia intre mediile de rezidenta arata ca, in general, in zona rurala, ponderile gospodariilor cu probleme ale locuintei sunt mai mari decat in urban, mai ales cele legate de deteriorarea peretilor, podelelor sau ferestrelor si de igrasie. Aceste situatii sunt de inteles intr-o anumita masura, tinand seama de caracteristicile constructiilor corespunzatoare caselor individuale care se gasesc preponderent in localitatile rurale. In schimb, gospodariile urbane, fata de cele rurale, sunt preocupate mai mult de faptul ca locuintele nu au suficienta lumina naturala”. Informatii suplimentare, la www.insse.ro, iar pentru a descarca raportul complet, cu anexe, click aici si aici!