Incadrarea in noua tinta propusa pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibila avand in vedere sub-executia semnificativa a cheltuielilor de investitii totale (cheltuieli de capital si proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabila atingerea tintelor propuse pentru aceste cheltuieli, dar care are impact favorabil asupra soldului bugetar, precizeaza Consiliul Fiscal (CF).
In Opinia sa pe marginea celei de-a doua rectificari bugetare, care urmeaza sa fie aprobata de Guvern, CF estimeaza inregistrarea unui gol de venituri fiscale (inclusiv contributii de asigurari) de circa 3 miliarde lei (reprezentand circa 0,2% din PIB), precum si materializarea unei depasiri a anvelopei cheltuielilor bugetare cu bunurile si serviciile si a celor de asistenta sociala cu circa 3 miliarde lei (reprezentand circa 0,2% din PIB).
"Cu toate acestea, incadrarea in noua tinta propusa pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibila avand in vedere sub-executia semnificativa a cheltuielilor de investitii totale (cheltuieli de capital si proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabila atingerea tintelor propuse pentru aceste cheltuieli, dar care are impact favorabil asupra soldului bugetar. De asemenea, persista incertitudini cu privire la impactul bugetar al schemelor de compensare din energie", subliniaza sursa citata in documentul transmis joi AGERPRES.
Consiliul Fiscal a aratat, in context, ca reducerea de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB a deficitului bugetar este determinata de majorarea proiectiei PIB nominal cu 23,7 miliarde lei.
Potrivit sursei citate, in conditiile in care prognoza de PIB nominal este mai ridicata ar fi trebuit ca si veniturile fiscale sa fie mai mari. In proiectul de rectificare insa veniturile sunt reduse cu aproximativ 2,4 miliarde de lei, astfel incat CF atentioneaza asupra unui gol de venituri de 3 miliarde de lei.
"Cea de a doua rectificare bugetara se bazeaza pe o prognoza de PIB nominal inca si mai ridicata fata de valoarea avuta in vedere in luna august a.c. (+1,7%, respectiv 23,7 miliarde lei), ceea ce ar fi de natura sa conduca la venituri fiscale (inclusiv contributii de asigurari) mai ridicate. In proiectul celei de a doua rectificari acestea sunt insa reduse cu circa 2,4 miliarde de lei, ceea ce este de natura sa valideze proiectia CF din opinia asupra primei rectificari bugetare cu privire la probabila materializare a unui gol de venituri fata de tintele asumate la acel moment. De asemenea, in contextul majorarii proiectiei de PIB nominal, precum si a executiei bugetare la zi, in acest moment al analizei, CF isi diminueaza proiectia cu privire la golul anticipat de venituri fiscale (inclusiv din contributii de asigurari) in raport cu noile tinte propuse la circa 3 miliarde de lei", explica sursa.
Agregatele de venituri asupra carora CF are rezerve din perspectiva atingerii tintelor propuse sunt reprezentate de TVA, contributii de asigurari, impozit pe profit si accize.
In ceea ce priveste cheltuielile bugetare, CF subliniaza ca executia bugetara la 9 luni arata o sub-executie semnificativa a cheltuielilor de capital (ecart fata de tinta propusa prin prima rectificare de circa 20,6 miliarde lei, sumele cheltuite in primele 9 luni reprezentand aproximativ 48,3% din alocarile pentru intregul an), precum si a proiectelor finantate din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 (ecart fata de tinta propusa prin prima rectificare de circa 25,3 miliarde lei, sumele cheltuite in primele 9 luni reprezentand aproximativ 51,7% din alocarile pentru intregul an). In aceste conditii, chiar si presupunand o accelerare semnificativa a acestor cheltuieli in ultimele 3 luni ale anului, este posibil si chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite sa fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar. Consiliul Fiscal subliniaza insa si faptul ca la nivelul cheltuielilor cu bunurile si serviciile, in mod traditional, in ultimele 2 luni ale anului media lunara a sumelor cheltuite este mai ridicata comparativ cu media inregistrata in primele 10 luni ale anului.
Pe de alta parte, o sursa importanta de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei cash si, mai ales, prin prisma metodologiei europene ESA 2010 este reprezentat de impactul bugetar al schemelor de compensare in energie (OUG nr. 118/2021 pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022 si OUG nr. 27/2022 pentru perioada aprilie 2022 - august 2022).
Potrivit CF, costul final al OUG nr. 118/2021 a fost de circa 2,4 miliarde lei in timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE in baza prevederilor OUG nr. 27/2022 pana la data de 10 noiembrie sunt in cuantum de 5,3 miliarde lei. Astfel, sumele prevazute in acest scop la prima rectificare, de circa 7,4 miliarde lei, au fost deja epuizate, in conditiile in care nu este cunoscuta dimensiunea sumelor ramase de solicitat de catre furnizorii de energie / de validat de catre ANRE. In plus, persista incertitudini si cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevazuta de OUG nr. 119/20228).
"In absenta unor informatii suficiente care sa transeze aceste chestiuni, CF nu va presupune la acest moment al analizei un impact bugetar al schemelor diferit de ceea ce se regaseste in constructia bugetara curenta. Totusi, CF considera ca balanta riscurilor privind impactul bugetar al schemelor de compensare este inclinata catre un impact mai nefavorabil comparativ cu cel inclus in alocarile bugetare curente", se mai arata in document.
CF subliniaza imbunatatirea perspectivei fiscale pentru anul in curs, care are la baza atat dinamica superioara celei anticipate a PIB nominal, care implica venituri fiscale (inclusiv contributii de asigurari) mai ridicate, cat si cresterea foarte mare (fata de nivelurile bugetate) a veniturilor nefiscale, in special ca urmare a evolutiilor din sectorul energetic. Pentru informatii suplimentare, click aici!