Comisia a prezentat recomandari specifice fiecarei tari in care furnizeaza orientari de politica economica tuturor statelor membre ale UE, in contextul pandemiei cauzate de coronavirus. In centrul acestor recomandari se afla problemele cele mai urgente cauzate de pandemie si relansarea cresterii durabile.
In cazul Romaniei, i se recomanda sa intreprinda actiuni astfel incat:
1. Sa aplice politici fiscal-bugetare conforme cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 si sa ia totodata toate masurile necesare pentru a combate in mod eficace pandemia, a sustine economia si a sprijini redresarea viitoare. Sa evite adoptarea unor masuri permanente care ar pune in pericol sustenabilitatea finantelor publice. Sa consolideze rezilienta sistemului de sanatate, inclusiv in ceea ce priveste personalul medical si produsele medicale, si sa imbunatateasca accesul la serviciile de sanatate.
2. Sa ofere solutii adecvate de substitutie a veniturilor si sa extinda masurile de protectie sociala si accesul la serviciile esentiale pentru toti. Sa atenueze impactul crizei asupra ocuparii fortei de munca prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru si a unor masuri de activare. Sa consolideze competentele si invatarea digitala si sa asigure accesul egal la educatie.
3. Sa asigure sprijin sub forma de lichiditati pentru economie, de care sa beneficieze intreprinderile si gospodariile, in special intreprinderile mici si mijlocii si lucratorii independenti. Sa avanseze finantarea proiectelor de investitii publice mature si sa promoveze investitiile private pentru a favoriza redresarea economica. Sa directioneze cu prioritate investitiile catre tranzitia ecologica si digitala, in special catre transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, productia si utilizarea energiei in mod nepoluant si eficient precum si catre infrastructura de mediu, inclusiv in regiunile miniere.
4. Sa imbunatateasca eficacitatea si calitatea administratiei publice, precum si previzibilitatea procesului decizional, inclusiv printr-o implicare adecvata a partenerilor sociali.
Recomandarile sunt structurate pe doua obiective: pe termen scurt, atenuarea consecintelor socioeconomice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt catre mediu, obtinerea unei cresteri durabile si favorabile incluziunii, care sa faciliteze tranzitia verde si transformarea digitala.
Reorientarea pachetului semestrului european
Strategia anuala privind cresterea durabila a prezentat in linii mari strategia Comisiei in materie de crestere, care are la baza promovarea unei durabilitati competitive si urmareste edificarea unei economii care sa se afle in serviciul cetatenilor si sa fie benefica pentru planeta. Criza cauzata de pandemie evidentiaza in continuare importanta capitala a acestei strategii. Recomandarile abordeaza cele patru dimensiuni ale durabilitatii competitive, si anume stabilitatea, echitatea, durabilitatea mediului si competitivitatea, si pun un accent deosebit pe sanatate. De asemenea, recomandarile reflecta angajamentul Comisiei de a include obiectivele de dezvoltare durabila ale Organizatiei Natiunilor Unite in semestrul european, deoarece acestea ofera un cadru integrat care inglobeaza preocuparile legate de sanatatea publica si de aspectele sociale, de mediu si economice.
Recomandarile vizeaza aspecte precum investitiile in sanatatea publica si in rezilienta sectorului sanatatii, mentinerea ocuparii fortei de munca prin scheme de sprijin pentru venit in beneficiul lucratorilor afectati, investitiile in oameni si competente, sprijinirea sectorului corporativ (in special a intreprinderilor mici si mijlocii) si luarea de masuri impotriva planificarii fiscale agresive si a spalarii banilor. Redresarea trebuie sa fie insotita de investitii, astfel incat sa poata remodela economia UE, confruntata cu tranzitia digitala si cea verde.
Anul acesta, recomandarile bugetare specifice fiecarei tari sunt calitative, abatandu-se de la cerintele care s-ar aplica in mod normal in acest domeniu. Recomandarile tin seama de activarea clauzei derogatorii generale, propunand statelor membre sa ia toate masurile necesare pentru combaterea eficace a pandemiei, sustinerea economiei si sprijinirea redresarii. Atunci cand conditiile economice vor permite acest lucru, ar trebui ca politicile bugetare sa urmareasca obtinerea unor pozitii bugetare prudente pe termen mediu si asigurarea sustenabilitatii datoriei, precum si intensificarea concomitenta a investitiilor.
Monitorizarea evolutiilor bugetare
Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte in temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene pentru toate statele membre in afara de Romania, care este deja inclusa in componenta corectiva a pactului.
Comisia are obligatia de a elabora aceste rapoarte pentru statele membre care si-au exprimat intentia, din motive legate de coronavirus, de a incalca pragul de deficit de 3 % in 2020 sau cu privire la care Comisia estimeaza ca vor incalca acest prag. Rapoartele pentru Franta, Belgia, Cipru, Grecia, Italia si Spania evalueaza, in plus, gradul in care aceste state membre au respectat criteriul datoriei in 2019, pe baza datelor confirmate si validate de Eurostat.
Aceste rapoarte iau in considerare impactul pandemiei cauzate de coronavirus asupra finantelor publice nationale. Avand in vedere incertitudinea exceptionala legata de impactul macroeconomic si fiscal de proportii al pandemiei, Comisia considera ca, in acest stadiu, nu ar trebui luata o decizie cu privire la aplicarea procedurii de deficit excesiv in cazul statelor membre.
Urmatoarele etape
Un raspuns economic coordonat la nivel european este esential pentru relansarea activitatii economice, pentru reducerea prejudiciilor cauzate structurii economice si sociale si pentru diminuarea divergentelor si a dezechilibrelor. Prin urmare, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice si de ocupare a fortei de munca constituie un element esential al strategiei de redresare.
In acest context, Comisia invita Consiliul sa adopte recomandarile specifice fiecarei tari si solicita statelor membre sa le puna in aplicare integral si in timp util.
Declaratiile unora dintre membrii colegiului:
Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor, a declarat: „Impactul coronavirusului a fost similar celui al unui asteroid, lasand un veritabil crater in economia europeana. Prezentul pachet de masuri din cadrul semestrului de primavara a fost reformat si simplificat astfel incat sa calauzeasca statele membre spre iesirea din furtuna. In clipa de fata, punem accentul pe investitiile in sectorul sanatatii publice si pe protejarea locurilor de munca si a intreprinderilor. Pe masura ce avansam in directia redresarii, semestrul va fi esential pentru ajungerea la o abordare coordonata care sa readuca economiile noastre pe calea catre o crestere durabila si favorabila incluziunii, fara a lasa pe nimeni in urma. Avem nevoie, de asemenea, de reforme care sa imbunatateasca productivitatea si mediul de afaceri. Odata ce conditiile vor permite acest lucru, va trebui sa gasim un echilibru intre realizarea sustenabilitatii fiscale si stimularea investitiilor.”
Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de munca si drepturi sociale, a declarat urmatoarele: „Sprijinirea lucratorilor, consolidarea protectiei sociale, combaterea inegalitatilor si garantarea dreptului tuturor la dezvoltarea competentele vor fi prioritati absolute ale masurilor pe care le vom lua pentru a oferi un raspuns economic la criza si pentru a asigura procese de tranzitie verde si digitala favorabile incluziunii. Numai impreuna putem realiza aceste obiective. Pilonul european al drepturilor sociale reprezinta in continuare busola care ne va ghida in aceste eforturi. Criza declansata de coronavirus va trebui sa fie urmata de o redresare care sa favorizeze rezilienta si convergenta in sens ascendent, acordand un loc central factorului uman.”
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a afirmat urmatoarele: „Pandemia cauzata de coronavirus si masurile de izolare necesare au lovit din greu economiile statelor europene. Recomandarile prezentate reflecta aceasta situatie fara precedent. Prioritatile momentului actual sunt consolidarea sistemelor noastre de sanatate, sprijinirea lucratorilor si salvarea intreprinderilor. Acest lucru nu inseamna insa ca provocarile cu care ne confruntam inainte de criza au disparut. Drept urmare, atunci cand privim spre viitor, obiectivele noastre in materie de investitii si reforme trebuie sa ramana realizarea cu succes a tranzitiei verzi si a celei digitale si asigurarea echitatii sociale. Acest lucru inseamna, de asemenea, ca fiecare trebuie sa contribuie in mod echitabil: intr-o Europa bazata pe solidaritate si echitate nu este loc pentru o planificare fiscala agresiva.”
Rapoartele de supraveghere pentru Grecia, Spania si Cipru
Comisia a adoptat cel de Al saselea raport privind o supraveghere mai stricta pentru Grecia. Raportul concluzioneaza ca, avand in vedere circumstantele extraordinare aparute in urma pandemiei cauzate de coronavirus, Grecia a luat masurile necesare pentru a-si indeplini angajamentele sale specifice in materie de reforme.
Comisia a adoptat, de asemenea, rapoartele privind supravegherea ulterioara aplicarii programului pentru Spania si Cipru.