Rata anuala a inflatiei este asteptata sa urce vizibil peste limita de sus a intervalului tintei in a doua parte a anului curent, pana la 4,1% in decembrie 2021, fata de 3,4% in prognoza precedenta, conform estimarilor prezentate in cea mai recenta sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, ce a avut loc pe 12 mai 2021. In 2022, inflatia ar urma sa ajunga, pana la finalul anului, la 3%, putin peste valoarea de 2,8% anticipata anterior pentru luna decembrie 2022."S-a observat ca inrautatirea perspectivei pe termen scurt a inflatiei este din nou atribuibila aproape integral actiunii curente si viitoare a factorilor pe partea ofertei, influente inflationiste mai pronuntate decat in prognoza precedenta fiind asteptate in actualul context din evolutia preturilor combustibililor, energiei electrice si gazelor naturale. Acestea vor genera insa usoare efecte de baza dezinflationiste in 2022 - complementare celor majore decurgand din scumpirea energiei electrice in luna ianuarie 2021 si din ascensiunea cotatiei petrolului din primul trimestru al anului curent –, au remarcat membrii Consiliului, cresterea ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei avand, prin urmare, un caracter temporar. Influente in dublu sens pe orizonturi diferite de timp, dar similare ca intensitate celor previzionate anterior, sunt asteptate sa mai vina din evolutia pretului produselor din tutun, precum si din trendul ascendent al cotatiilor internationale ale unor materii prime agro-alimentare, resimtit prioritar la nivelul inflatiei de baza", arata reprezentantii BNR.
Analistii bancii centrale precizeaza, insa, ca impactul inflationist al tuturor acestor factori ar putea fi insa mai intens si mai de durata, inclusiv prin efectele lor indirecte, au atentionat membrii Consiliului, evocand in mod repetat cresterile sincronizate in accentuare ale cotatiilor multor materii prime si blocajele in lanturile de productie si aprovizionare, de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial. Exista totusi premise favorabile pentru productii agricole foarte bune pe plan intern, cel putin pe anumite segmente, cu potentiale consecinte pozitive asupra preturilor unor produse agroalimentare, au semnalat unii membrii ai Consiliului, in timp ce, in cazul preturilor gazelor naturale si energiei electrice sunt mai degraba posibile dinamici relativ mai ridicate, inclusiv in contextul rigiditatii manifestate recent de ofertele de pe piata libera. S-a apreciat ca potentialul acestor riscuri de a afecta durabil anticipatiile inflationiste pe termen mediu si de a genera astfel efecte secundare, in eventualitatea materializarii lor, ramane totusi scazut, reclamand insa monitorizarea atenta a tuturor evolutiilor.
Economia va creste mai alert decat s-a anticipat, in 2021-2022
Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca economia va creste probabil in 2021-2022 sensibil mai alert decat s-a anticipat anterior, in ritmuri trimestriale comparabile cu cele din anii pre-pandemie. Acestea sunt asteptate sa se intensifice din trimestrul II 2021, pe fondul progresului vaccinarii si al relaxarii masurilor restrictive, precum si in contextul unei cresteri mai dinamice a economiei zonei euro/UE, dar si sub impulsul fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU presupuse a fi atrase incepand cu anul curent, de natura sa atenueze ori sa contrabalanseze impactul contractionist al consolidarii fiscale prezumate a se realiza gradual pe termen mediu. S-a aratat ca evolutia face probabila reinversarea pozitiei ciclice a economiei in trimestrul III 2021, similar prognozei precedente, dar si o crestere ulterioara relativ mai alerta si la valori mai ridicate a excedentului de cerere agregata, chiar si in conditiile unei dinamici a PIB potential consistent revizuita in sens ascendent.
In acelasi timp, s-a sesizat ca, desi mai ridicata decat in proiectia precedenta, dinamica asteptata a consumului privat - determinanta pentru cresterea economica previzionata -, ramane totusi pe orizontul prognozei vizibil inferioara mediei din anii anteriori pandemiei, in pofida efectului statistic major din acest an si al cererii reprimate ce se va manifesta probabil pe termen scurt, pe masura relaxarii restrictiilor de mobilitate. In schimb, in cazul formarii brute de capital fix este de asteptat un ritm sensibil superior mediei anilor 2016-2019 si, totodata, semnificativ mai inalt decat cel previzionat anterior, implicand un aport relativ mai mare la avansul economic, pe fondul volumului sporit de cheltuieli publice de investitii si al efectului lor de antrenare asupra sectorului privat, dar si ca efect al accesarii, mai ales in anul 2022, a unei parti insemnate din fondurile europene aferente programului Next Generation EU.
BNR mentine rata dobanzii de politica monetara la 1,25%
In aprecierea unanima a membrilor Consiliului, contextul economic actual justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara si a ratelor dobanzilor la facilitatile permanente ale BNR. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei stationare de inflatie de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera de natura sa sustina redresarea activitatii economice in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare. S-a considerat, totodata, a fi necesara monitorizarea atenta a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta; totodata, a hotarat mentinerea la 0,75 la suta a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 1,75 la suta a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
