Valorile prognozate ale inflatiei pentru finele anului curent si al celui viitor sunt de 16,3% si, respectiv, 11,2%, in timp ce in septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, in conditiile unor efecte de baza importante asociate tot evolutiei preturilor la energie, conform Raportului trimestrial asupra inflatiei.
"In Romania, rata anuala a inflatiei IPC va continua sa creasca pe termen scurt, reflectand in principal avansul inflatiei de baza, afectata de majorarea costurilor de productie si de transmisia relativ accentuata si rapida a acestora in preturile finale ale bunurilor si serviciilor. Pe termen mediu insa, se anticipeaza atenuarea graduala a acestor presiuni. Dinamica anuala a preturilor bunurilor energetice se va diminua in prima parte a intervalului, in conditiile unor efecte de baza favorabile si ale masurilor de plafonare a tarifelor la energia electrica si gazele naturale. In absenta altor informatii oficiale, scenariul de baza a inclus masurile de plafonare a preturilor in vigoare la momentul aprobarii Raportului asupra inflatiei (8 noiembrie 2022), care expira la 31 august 2023. Ca urmare, ulterior inscrierii pe o traiectorie descrescatoare de la inceputul anului viitor, rata anuala a inflatiei IPC va cunoaste noi cresteri temporare de nivel in trimestrul III 2023, implicit si valori relativ mai ridicate la sfarsitul anului 2023. Valorile prognozate pentru finele anului curent si al celui viitor sunt de 16,3% si, respectiv, 11,2%, revizuite in sus substantial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, in conditiile unor efecte de baza importante asociate tot evolutiei preturilor la energie", se spune in Raport.
BNR mentioneaza ca extinderea schemei de plafonare dupa 31 august 2023 anuntata recent de autoritati, sugereaza, la o prima estimare, un cuantum al ratei anuale a inflatiei IPC care ar putea fi mai redus cu circa 4,1 puncte procentuale in decembrie 2023 si, in plus, o traiectorie a indicatorului neintrerupt descendenta pe parcursul anului viitor. Balanta riscurilor la adresa ratei anuale a inflatiei ramane pe termen scurt inclinata in sus relativ la traiectoria descrisa in scenariul de baza.
Pe termen mediu, insa, aceasta ar putea deveni relativ echilibrata.
"Proiectiile macroeconomice continua sa fie grevate de incertitudini extrem de ample, fiind strict conditionate de ipotezele cu privire la implicatiile razboiului din Ucraina, in primul rand cele in plan economic. Scenariul de baza are in vedere mentinerea sanctiunilor economice impuse Rusiei pe tot intervalul proiectiei. De asemenea, se presupune ca nu vor fi aplicate rationalizari pe scara larga ale consumului de energie in tarile europene, de natura sa perturbe semnificativ activitatea economica", se arata in document.
Isarescu: Dobanzile nu vor scadea pana la reducerea inflatiei
In Romania s-a creat iluzia ca dobanzile vor veni in jos, dar acestea nu au cum sa scada daca inflatia nu coboara, si vor ramane la nivelurile actuale cel putin pana cand inflatia se va apropia de 8%, a explicat luni guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, in cadrul conferintei de presa de prezentare a Raportului trimestrial aspra inflatiei.
"Nemultumirile se pastreaza pentru ca s-a creat iluzia, si acesta este motivul interventiei mele, ca dobanzile vor veni in jos. Nu au cum sa vina in jos pana cand inflatia nu vine in jos. Dobanzile fata de rata inflatiei sunt scazute. Deci ele vor ramane la nivelurile actuale, cel putin pana cand inflatia se va apropia de 8%. Ca se mai plimba in jur de 8 in plus, in minus, intr-adevar, poate ca si controlul Consiliului Concurentei i-o fi influentat, nu am de unde sa stiu, poate si declaratia mea, sa zicem. Ce puteau sa zica? Bai, iar l-ati suparat pe Guvernator. Nu m-au suparat deloc. Le-am atras atentia ca sunt in fata unui tavalug mediatic si ca nu pot sa trateze, cum mi-a spus mie un bancher odata, cand i-am spus "Mai, fiti si voi mai atenti!", poate ca si asta stie si a facut o intelegere, "Fiti si voi mai atenti!". "Domnul guvernator, va uitati prea des la televizor". Zic "Mai, eu trebuie sa ma uit la televizor pentru ca opinia publica si perceptia publica face parte din mediul in care lucram. Nu luam decizii asa aiurea". Dar eu cred ca cel mai mult influenteaza nivelul Robor-ului pe termen scurt, over - night, o saptamana si la 3 luni nivelul de lichiditate. Acum sunt sigur ca nivelul de lichiditate...lichiditatea s-a imbunatatit", a declarat Mugur Isarescu.
El a mentionat ca BNR a pastrat in comunicat faptul ca institutia are un control strict al lichiditatii, insa nu depinde numai de banca centrala.
"Daca Ministerul de Finante utilizeaza o parte din banii din programele europene si nu poate sa-i utilizeze in valuta, ii utilizeaza in lei, ce face? Vinde Bancii Nationale un miliard de euro. Ce inseamna un miliard de euro? Banca Nationala creeaza 5 miliarde de lei, baza monetara, care intra in sistem. Se imbunatateste lichiditatea. Directia de politica monetara: "Treceti domnule Guvernator si absorbiti-i prin depozite", "Nu mai fac asta ca am facut si m-am fript in experienta". Hai sa vedem daca acest excedent de lichiditate care s-a creat, acum exista, o sa-l vedeti la sfarsitul lunii in rapoartele de lichiditate, are vreun efect in piata. Se duce pe curs, se duce pe dobanda. Sa-i vedem functiunea. Uneori zice teoria ca trebuie sa actionezi preventiv si sa nu lasi lichiditatea in piata ca se intampla cine stie ce. Avem instrumente sa o controlam daca se intampla cine stie ce. Ca sa va dau un raspuns scurt pe care sa-l dati la televiziune: situatia e mai complicata decat credeti dumneavoastra, ca o vorba de la guvernator sau de la Consiliul Concurentei ii pune pe bancheri sa stea in cap sau sa se dea peste cap. Nu. Ei isi fac treaba acolo", a spus Mugur Isarescu.
El a mentionat ca Robor-ul la 3 luni a devenit o vedeta si din Robor cu functie monetara a devenit un Robor cu functie sociala.