Principalele riscuri sistemice la adresa stabilitatii financiare s-au mentinut, dar se observa o intensificare a incertitudinilor economice si geopolitice la nivel global, conform Raportului asupra stabilitatii financiare publicat miercuri de Banca Nationala a Romaniei (BNR), informeaza Agerpres.
"Principalele riscuri sistemice la adresa stabilitatii financiare au ramas aceleasi de la Raportul precedent, dar se observa o intensificare a incertitudinilor economice si geopolitice la nivel global. Dintre cele patru riscuri sistemice, doua sunt evaluate la un nivel sever, iar dintre acestea riscul generat de evolutiile externe este de asteptat sa capete o relevanta sporita in perioada urmatoare. Pe plan intern, tensionarea echilibrelor macroeconomice este evaluata la un nivel sever, dar relativ constant, inclusiv ca efect al evolutiilor geopolitice regionale si internationale, precum si din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri. Sunt identificate alte doua riscuri sistemice, respectiv: intarzierea reformelor structurale angajate de autoritati si, implicit, a absorbtiei fondurilor europene, in special prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fara modificari in perioada urmatoare si riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar in crestere", se spune in raportul BNR.
Conform documentului, temerile privind amploarea, durata si impactul conflictului din Orientul Mijlociu se reflecta si pe pietele de marfuri, sporind gradul de incertitudine, in special in cazul pietei petrolului, desi pana la data finalizarii raportului amploarea efectelor resimtite pe aceasta piata a fost una relativ redusa.
Acest lucru survine intr-un moment in care cotatiile pentru petrol sunt deja ridicate pe fondul ingrijorarilor legate de scaderea productiei in cazul celor mai mari exportatori din OPEC+, Rusia si Arabia Saudita. Intr-un scenariu ipotetic ce ar implica extinderea in plan regional a conflictului din Orientul Mijlociu, Banca Mondiala estimeaza o majorare a preturilor petrolului la valori cuprinse intre 140 si 157 de dolari pe baril (fata de o medie de 81 de dolari pe baril pentru anul 2024 in scenariul neescaladarii conflictului). Pana in prezent, efectele conflictului pe pietele globale de marfuri au fost limitate, cele mai semnificative cresteri de preturi inregistrandu-se pe piata gazelor naturale din Europa (+32,2% in perioada 7 - 31 octombrie 2023), reflectand o prima de risc geopolitic, mai degraba decat intreruperi la nivelul lantului de aprovizionare.
Potrivit BNR, pe plan intern continua sa fie vizibila o anumita tensionare a echilibrelor macroeconomice. In primele trei trimestre din anul 2023, rata reala de crestere a PIB a fost de +1,9% (comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, valori ajustate sezonier), iar estimarile Comisiei Europene pentru Romania sunt de +2,2% pentru anul 2023 si de +3,1% pentru anul 2024 (comparativ cu rate de crestere intre -0,7 si 2% pentru anul 2023 si, respectiv intre 1,4 si 2,7% pentru anul 2024 in Cehia, Ungaria, Polonia si Bulgaria).
Incertitudini privind evolutia viitoare a activitatii economice decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei privind veniturile, avand in vedere necesitatea continuarii procesului de consolidare fiscala, dar si din evolutiile la nivel regional si global determinate de intensificarea riscurilor geopolitice, pe fondul razboiului din Ucraina si al conflictului din Orientul Mijlociu, subliniaza BNR.
Conform sursei citate, creditarea bancara a sectorului privat a continuat sa se tempereze. Pe de o parte, creditarea companiilor nefinanciare a continuat sa creasca, dar la un ritm mai redus (+7,8% dinamica anuala in septembrie 2023, comparativ cu avansul de 25% inregistrat in septembrie 2022). Aceasta evolutie a intervenit pe fondul decelerarii ritmului de crestere a creditarii in valuta, in contextul reducerii diferentialului de rata a dobanzii dintre creditele denominate in lei si cele in euro de la un maxim de 6,9 puncte procentuale (octombrie 2022) la 2,2 puncte procentuale in septembrie 2023. Pe de alta parte, pe segmentul populatiei, stocul de credite a ramas relativ neschimbat in septembrie 2023. In structura creditorilor, se remarca dinamica pozitiva a creditelor noi de consum acordate populatiei de IFN (+27% in septembrie 2023, suma fluxurilor din ultimele 12 luni).
Capacitatea de rambursare a creditelor bancare de catre companii si populatie a inregistrat evolutii mixte de la data ultimului Raport. In cazul firmelor, rata de neperformanta s-a mentinut in jurul valorii de 4% (in luna septembrie 2023), dupa ce a consemnat in luna iulie 2023, cel mai mic nivel de la introducerea definitiei de catre Autoritatea Bancara Europeana, in anul 2015 (3,9%). Dinamica este o consecinta atat a diminuarii volumului de credite neperformante, precum si a cresterii expunerilor corporative.
Perspectivele pentru perioada urmatoare raman sub o monitorizare atenta, din mai multe motive: dinamica creditului nou este la un nivel insemnat, desi mai redusa fata de ritmurile de crestere inregistrate pe parcursul anului 2022; pentru majoritatea creditelor acordate cu garantii de stat (19,7% din totalul creditelor corporative in august 2023) a expirat sau urmeaza sa expire perioada de subventionare a dobanzii; creditarea in valuta a crescut pana la un nivel de 46% din stocul de credite acordate companiilor si, in pofida faptului ca rata de neperformanta este in continuare mai redusa in termeni relativi (3% comparativ cu 4,9% pentru creditele in lei in luna septembrie 2023), evolutiile din timpul crizei financiare globale au aratat ca tendintele se pot inversa rapid, iar probabilitatea medie de nerambursare pentru perioada septembrie 2023 - septembrie 2024 este estimata la 4,3%, substantial mai ridicata fata de rata de nerambursare de 2,4% inregistrata in septembrie 2023.
In cazul populatiei, BNR mentioneaza ca se observa continuarea tendintei de deteriorare a capacitatii de plata. Rata de neperformanta a crescut marginal in perioada scursa de la ultimul raport, pana la 3,3% (septembrie 2023), distingandu-se in structura creditele de consum garantate cu ipoteci (rata NPL de 12,5%, + 0,8 puncte procentuale de la finalul anului 2022), urmate de cele de consum negarantate (5,6%).
Activitatea pe piata imobiliara rezidentiala a continuat sa se contracte, iar asteptarile sunt de mentinere a acestei tendinte. In perioada scursa de la inceputul anului, volumul lucrarilor de constructii a scazut, tranzactiile au consemnat un recul, insa pretul bunurilor imobiliare rezidentiale a ramas relativ neschimbat in iunie 2023 (fata de iunie 2022).
Costurile ridicate de constructie cu impact asupra preturilor locuintelor noi si ratele de dobanda ridicate pun in continuare presiune asupra accesului la finantare, volumul creditelor ipotecare nou acordate diminuandu-se cu 36% (septembrie 2023 fata de septembrie 2022, flux cumulat pe 12 luni).