Analizele Bancii Nationale a Romaniei arata ca este probabil sa asistam in perioada urmatoare la o crestere a numarului insolventelor, evolutie ce ar fi in linie cu asteptarile la nivel european, a afirmat, luni, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administratie, Banca Nationala a Romaniei, citat de Agerpres."In acest mediu, de decelerare economica alerta, si de adaptare la un mediu global in care capitalurile sunt mai scumpe, analizele noastre arata ca este probabil sa asistam in perioada urmatoare la o crestere a numarului insolventelor, evolutie ce ar fi in linie cu asteptarile la nivel european. Si care nu ar trebui sa surprinda. Foarte important: nu e doar la noi. Si analizele colegilor nostri din Europa de Vest arata acelasi lucru. In Germania a inceput deja sa se vada in cifre. De asemenea, pe masura ce guvernele vor incepe sa restranga schemele de sprijin, resursele ce pot fi accesate de unele companii vor deveni mai rare. Cehia a inceput sa stranga cureaua deja. Si cumva este normal ca guvernele sa caute sa isi limiteze interventiile in economia privata, pandemia a trecut/socurile au fost in general depasite. In acest context, de diminuare a sprijinului amplu acordat, diminuare necesara daca ma intrebati pe mine, ne asteptam sa vedem o crestere a insolventelor, dar si o anumita crestere a ratei neperformantei in sectorul bancar. Important: nu vorbim de schimbari radicale, venim dupa un deceniu de rata NPL in continua scadere, ci mai degraba de evolutii normale, de asteptat intr-un mediu economic complicat", a spus Cristian Popa, la conferinta "Oportunitati si provocari in restructurarea preventiva".
El a mentionat ca sectorul bancar este bine pregatit sa faca fata acestor evolutii: capitalizat, lichid, bine reglementat iar BNR este un supraveghetor ferm.
In ceea ce priveste firmele zombie, Popa considera ca peste tot in lume acest tip de firme probabil vor claca.
"Firmele care erau tinute in viata doar de dobanzile foarte mici, aceste firme "zombie", vor fi scoase in afara pietei de costurile mai ridicate. Daca acesta era singurul lor atu in piata, atunci s-ar putea sa nu se mai poata adapta la conditiile curente. Repet, aceste evolutii sunt normale intr-un asemenea mediu economic, nu ne surprind, nu vorbim de socuri de dimensiuni mari, iar institutiile de credit sunt bine si foarte bine, pregatite sa le faca fata", a precizat Cristian Popa.
De asemenea, el a afirmat ca noile evaluari reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei de-a lungul urmatorilor doi ani. Cea mai noua prognoza presupune o traiectorie ceva mai ridicata pentru 2024, din cauza cresterii taxelor indirecte, dar si o revenire in coridor in 2025.
Totodata, acesta a facut referire la politica monetara, mentionand ca "nu e usor sa iesi dintr-o politica prociclica" si ca BNR nu a urmat o astfel de politica.
"Noi la BNR nu am urmat o astfel de politica, nu am derulat o politica monetara prociclica, am luat deciziile asa cum s-a impus: nu ne-am dus nici la zero/minus cand inflatia era mica sau cand a venit pandemia, nici la 16% cand a aparut inflatia, cum spuneau unii sau altii sa facem, in diverse momente. Despre politica fiscala nu putem spune insa ce v-am spus despre politica monetara. Iar problema este veche, samanta problemei a fost plantata de mult timp. Problema a fost cand s-a apasat prea tare pe acceleratie! Cand s-a pus gaz pe foc desi focul ardea cum trebuie. Asta ne-a facut sa, ca sa il citez pe economistul sef, ne intindem mai mult decat ne era plapuma, am trait mult peste posibilitati cum a spus dumnealui. Deficitul bugetar al Romaniei a depasit pragul de 3% in 9 din ultimii 18 ani. Precizare: nici dansul nici eu nu spunem ca: eu sau dumneavoastra, X sau Y, ci Romania, prin politicile publice bazate pe deficite fiscale. Pe cheltuieli cu bani de imprumut. Sa nu uitam ca in 2019 eram deja in PDE (procedura de deficit excesiv, n.r.). Pe scurt: noi am marit si deficitul fiscal, cand nu era cazul, din acest motiv suntem acum fortati sa fim prociclici: sa reducem deficitul fix cand economia incetineste. Fix cum spune la cartea de economie sa nu faci. Si este nevoie sa fie redus deficitul, este imperios necesar sa fie redus", a spus Cristian Popa.
El a declarat ca BNR a facut ce este denumit un mix coerent de politici.
"Am intarit conditiile monetare, incurajand economisirea insa am lasat lichiditatea in piata ca sectorul bancar sa functioneze totusi in parametri, sa aiba resurse pentru a finanta economia. Eu personal am scris despre asta, cu titlul "Noi nu am exagerat". Titlul spune totul. Cred cu tarie in tot ce am scris acolo. Nu ne-am dus cu dobanzile la zero sau minus. Dar nici la 16%. - Nu am facut "ghidari prospective"/"forward guidance" nici cand era la moda, acum, cand nu mai este, nici atat. Nu am crescut exponential bilantul bancii, cum vedeti la altii. Adica nu am facut QE/Relaxari cantitative. Chiar si putinele achizitii de titluri de stat nu au fost realizate in scopuri de politica monetara. Desigur ca toate acestea ne-au ajutat sa infruntam mai bine balaurul cand s-a aratat. Si l-am infruntat, cel putin pana acum fara a crea recesiune, si cu stabilitate relativa a cursului. L-am infruntat si continuam sa il infruntam: Nu facem "ghidaje", dar "orientam" spunand ca nici macar nu vorbim despre reducerea dobanzii la acest moment, trebuie intai sa fim convinsi ca am invins inflatia. Trebuie rabdare", a spus Cristian Popa.
El a afirmat ca peste 50% din procesele dezinflationiste esueaza din cauza "sarbatoririlor premature", deci din cauza reducerii prea rapide a dobanzii.
"Nu vom face aceasta greseala. Revin la prezent: subliniem constant, de fiecare data, cresterea economica se bazeaza acum pe fonduri europene, deci pe investitii. Nu e nici o sansa sa se mai bazeze pe cresterea consumului. Cresterea viitoare se va baza pe investitii. Singurul factor de crestere economica care este si neinflationist, pe termen lung cel putin, si te ajuta si la balanta de plati, unde deficitul este tot ridicat, sunt banii europeni. Credem ca formula pe care am adoptat-o a ajutat la evitarea recesiunii. Dar incetinirea este inevitabila. Ne asteptam ca avansul economic sa decelereze vizibil, semnificativ. Unul din cele doua seturi de date de la INS ne spune ca ne apropiem de stagnare economica: 0,2% crestere anuala, pe seria de date neajustata sezonier. Prognozam inversarea pozitiei ciclice a economiei spre finele anului viitor, cu 4 trimestre mai repede decat am crezut initial. Deci de la prea cald la putin rece, cu 1 an mai repede. Unii considera ca e imposibil sa dam inflatia in jos fara recesiune. Statistica internationala ne spune ca nu este imposibil, dar nici foarte probabil", a mai spus Cristian Popa.
Cresterea economica va decelera mai pronuntat decat s-a anticipat
Cresterea economica este asteptata sa decelereze vizibil mai pronuntat in 2023 decat s-a anticipat anterior - pe fondul costurilor ridicate, al scaderii cererii externe si al conduitei politicii monetare - si sa se redreseze doar usor in 2024, insa mai accentuat in 2025, potrivit Minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 8 noiembrie 2023.
"Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca, potrivit noilor evaluari, cresterea economica este asteptata sa decelereze vizibil mai pronuntat in 2023 decat s-a anticipat anterior - pe fondul costurilor ridicate, al scaderii cererii externe si al conduitei politicii monetare - si sa se redreseze doar usor in 2024, insa mai accentuat in 2025, in conditiile consolidarii bugetare, dar si ale intensificarii absorbtiei si utilizarii fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evolutia face probabila o restrangere mult mai rapida a excedentului de cerere agregata din trimestrul III 2023, implicand inversarea pozitiei ciclice a economiei spre finele anului viitor si cresterea ulterioara, relativ lenta, a deficitului de cerere agregata", se arata in minuta.
Potrivit BNR, s-a sesizat ca, dupa scaderea abrupta de ritm din 2023, consumul gospodariilor populatiei va redeveni probabil principalul determinant al avansului PIB in intervalul 2024-2025, insa cu un aport inferior celui din anii precedenti, in contextul unei redresari treptate a dinamicii venitului disponibil real al populatiei, precum si al ratelor ridicate ale dobanzilor la creditele si depozitele populatiei. In schimb, dinamica formarii brute de capital fix este asteptata sa-si continue ascensiunea in anul curent si sa ramana deosebit de inalta din perspectiva istorica in 2024-2025, la un nivel totusi diminuat, in conditiile atragerii unui volum important de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale si programului Next Generation EU, dar si pe fondul efectelor si incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscala, au remarcat membrii Consiliului.
"Totodata, s-a observat ca exportul net va exercita, la randul sau, un impact expansionist notabil in 2023, pentru ca ulterior contributia lui sa redevina negativa, astfel incat deficitul de cont curent va cunoaste probabil o corectie vizibil mai pronuntata ca pondere in PIB in anul curent comparativ cu previziunile precedente, dar se va reduce doar usor in urmatorii doi ani, mentinandu-se semnificativ deasupra standardelor europene pe acest orizont de timp, au semnalat membrii Consiliului", se spune in minuta BNR.
Conform sursei citate, incertitudini si riscuri insemnate continua insa sa decurga din conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri, au convenit membrii Consiliului, facand referiri la demersurile recente vizand limitarea cheltuielilor bugetare in 2023 si la posibila suplimentare in urmatorii ani a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective - inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv si a conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu CE -, dar si la implicatiile potentiale ale noii legislatii privind pensiile si salariile din sectorul public, precum si la eventuale noi majorari salariale acordate personalului bugetar.
"In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, precum si pentru sporirea potentialului de crestere si intarirea rezilientei economiei romanesti. Totodata, au fost reliefate incertitudinile si riscurile semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, generate de razboiul din Ucraina si de conflictul din Orientul Mijlociu, precum si de evolutiile economice sub asteptari din Europa, indeosebi din Germania", se mentioneaza in document.
Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5% a1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.
Banca centrala precizeaza ca s-a reiterat importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
In aceste conditii, Consiliul de Administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00%; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00%.
De asemenea, CA al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
