Ca un eveniment in premiera la nivelul Uniunii Europene, la data de 2 mai 2018 comisarii CE au adoptat viitorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, cifrele fiind formulate atat in preturi curente, cat si in preturi constante prin raportare la anul de baza 2018. Potrivit unui program prestabilit, dupa ce acest proiect a fost prezentat Parlamentului European si Consiliului de Ministri din cadrul UE, la data de 29 mai 2018 s-au stabilit propunerile legislative ale Comisiei Europene pentru viitoarele programe de investitii, in vederea dezvoltarii regionale si implementarii politicii de coeziune. Astfel, pentru Romania s-au alocat, prin proiectul de buget european destinat intervalului anilor 2021-2027, fonduri in valoare de 27,203 miliarde euro de la politica de coeziune, in crestere cu 8% fata de actuala programare financiara, dupa cum se arata in noile propuneri publicate de Comisia Europeana. Insa, tinand cont de realitatile curente, precum si de tendintele ce vor contura viitorul, s-a mai stabilit, de pilda, ca vor fi majorate fondurile de coeziune pentru Italia si alte state membre din sudul continentului (afectate de criza economica si valul de emigranti), urmand ca in paralel sa fie redusa finantarea pentru statele estice ale blocului comunitar. Potrivit unor surse ce au participat la negocierile pe marginea viitorului buget al UE, Polonia se poate astepta la o reducere cu -23% a fondurilor de coeziune, in timp ce o scadere de -24% este avuta in vedere pentru Ungaria. In schimb, oficialii din Cipru se pot astepta la o crestere de +2%, cei din Spania si Finlanda ar putea primi mai mult cu +5% fiecare, in Italia sporirea ar fi de +6%, iar Grecia, Bulgaria si Romania vor primi cu 8% mai mult, fiecare, ca fonduri europene, dar sumele destinate primelor doua tari din acest grup sunt mai reduse decat cele ce ar reveni Romaniei (circa 19,2 miliarde euro pentru economia elena si 8,9 miliarde euro in cazul Bulgariei).
„Comisia Europeana face propuneri ambitioase, dar realiste pentru un buget UE modern. Avem nevoie de un buget european care sa reflecte evolutiile rapide din domenii precum inovarea, geopolitica si mediul. Comisia propune norme financiare europene moderne, mai clare si mai simple, care sa garanteze ca banii din bugetul UE sunt utilizati pentru chestiunile care conteaza pentru europeni. Astfel, totul se va axa pe coeziune si valori: dezvoltare regionala, sprijin pentru reforme, combaterea contrafacerii, UEM, investitii in oameni (programe in domeniul social, educativ, al voluntariatului si al mass-media), justitie, drepturi, valori”, sustin comisarii europeni, in cadrul paginii de prezentare a viitorului buget.
Bugetul UE: dezvoltarea regionala si politica de coeziune dupa 2020
Potrivit unui comunicat dat publicitatii de Comisia Europeana la Strasbourg, la 29 mai 2018, in cadrul urmatorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, CE propune modernizarea politicii de coeziune, principala politica de investitii a UE si una dintre cele mai tangibile expresii ale solidaritatii.
„Economia UE este in curs de redresare, dar, pentru a elimina decalajele care persista intre statele membre si intre regiunile din interiorul acestora, sunt necesare investitii suplimentare. Bazandu-se pe un buget de 373 de miliarde euro in angajamente pentru perioada 2021-2027, viitoarea politica de coeziune are, din perspectiva investitiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea acestor decalaje. Resursele vor fi directionate in continuare catre regiunile care au cea mai mare nevoie de investitii pentru a recupera decalajul in raport cu restul UE. In acelasi timp, aceasta va continua sa fie o legatura puternica, directa intre UE si regiunile si orasele sale”, se precizeaza in comunicat.
Dupa formularea propunerilor actualizate de alocari nationale, vicepresedintele Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de munca, crestere, investitii si competitivitate, Jyrki Katainen, a declarat: „In urmatorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor sa-si modernizeze industria, sa investeasca in inovare si va facilita tranzitia catre o economie circulara, cu emisii scazute de dioxid de carbon. In plus, propunerea noastra va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil intreprinderilor in Europa, creand conditii adecvate pentru cresterea economica, crearea de locuri de munca si investitii”.
La randul sau, comisarul pentru politica regionala, Corina Cretu, a subliniat: „Data de 29 mai 2018 reprezinta momentul in care propunem o politica de coeziune pentru toate regiunile, care sa nu lase pe nimeni in urma. Am imbunatatit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile prioritati si pentru a spori protectia cetatenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi in beneficiul tuturor, de la intreprinderile mici la antreprenori si la scoli si spitale, care vor putea obtine fonduri mai usor”.
Sunt favorizate investitiile strategice axate pe inovare
Subliniind importanta noilor tendinte pentru dezvoltarea statelor membre si eliminarea disparitatilor, membrii CE au stabilit ca principalele elemente ale propunerii de modernizare a politicii de coeziune pot fi grupate dupa cum urmeaza:
1. Axarea pe prioritati strategice de investitii, in cazul carora UE este cea mai in masura sa obtina rezultate bune. Majoritatea investitiilor din Fondul European de Dezvoltare Regionala si din Fondul de Coeziune vor fi directionate catre inovare, sprijinirea micilor intreprinderi, tehnologiile digitale si modernizarea industriala. De asemenea, acestea vor fi folosite in scopul de a facilita tranzitia spre o economie cu emisii scazute de carbon si lupta impotriva schimbarilor climatice, pentru punerea in aplicare a Acordului de la Paris.
2. O politica de coeziune pentru toate regiunile si o abordare mai adaptata a dezvoltarii regionale, care presupune, in primul rand, investitii in toate regiunile. Regiunile care inregistreaza inca decalaje in ceea ce priveste cresterea sau veniturile, situate in principal in sudul si estul Europei, vor beneficia in continuare de un sprijin substantial din partea UE. Politica de coeziune va continua sa investeasca in toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate in intreaga Europa (inclusiv in statele membre mai bogate), intampina dificultati in realizarea tranzitiei industriale, in combaterea somajului si in a se afirma intr-o economie globalizata. In al doilea rand, la acest capitol se impune insa o abordare adaptata. Politica de coeziune clasifica regiunile in trei categorii: regiuni mai putin dezvoltate, regiuni de tranzitie si regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor ramane in continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepantele si a ajuta regiunile cu venituri si crestere economica scazute sa recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren - si anume somajul in randul tinerilor, nivelul scazut de educatie, schimbarile climatice si primirea si integrarea emigrantilor. In al treilea rand, se vor incuraja cu precadere initiativele de la nivel local. Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezinta o Europa care imputerniceste, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare initiate la nivel local. Autoritatile locale, urbane si teritoriale vor fi mai implicate in gestionarea fondurilor UE, in timp ce ratele de cofinantare majorate vor imbunatati asumarea raspunderii pentru proiectele finantate de UE in regiuni si orase.
3. Un numar limitat de norme, mai clare, mai scurte si un cadru mai flexibil. Acest demers presupune, dupa cum mai arata comisarii CE, simplificarea accesului la fonduri. Astfel, Comisia Europeana propune atenuarea complexitatii normelor in urmatorul buget pe termen lung al UE, reducand birocratia si simplificand procedurile de control pentru intreprinderile si antreprenorii care beneficiaza de sprijinul UE. Totodata, este necesar in mod obiectiv un cadru unic de reglementare. De altfel, exista deja un cadru de reglementare unic, care cuprinde sapte fonduri UE implementate in parteneriat cu statele membre (prin asa-numita „gestiune partajata”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finantate prin fonduri UE. Acest cadru va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu intre fondurile politicii de coeziune si fondul pentru azil si migratie, pentru a elabora astfel strategii de integrare locala a emigrantilor. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legaturi mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare. De exemplu, statele membre pot alege sa transfere o parte din resursele politicii de coeziune catre programul InvestEU.
Evident, se mai impune adaptarea la necesitati si, de asemenea, noul cadru combina stabilitatea necesara pentru planificarea pe termen lung a investitiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face fata evenimentelor neprevazute. O evaluare la jumatatea perioadei va determina daca sunt necesare modificari ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finantare si daca va fi posibil transferul limitat de resurse in cadrul programelor finantate din fondurile UE.
4. O mai stransa legatura cu semestrul european, pentru a imbunatati mediul de investitii in Europa. La acest punct, Comisia Europeana propune consolidarea legaturii dintre politica de coeziune si semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil intreprinderilor si cresterii in Europa, astfel incat investitiile UE si cele nationale sa poata fi valorificate la intregul lor potential. Aceasta consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate si coordonare cu noul Program imbunatatit de sprijin pentru reforme.
Urmatoarele etape sunt deja prestabilite
In comunicat se mai precizeaza ca, intr-un spirit de transparenta fara precedent, la 2 mai 2018, Comisia Europeana a prezentat, pentru prima data in istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atat in preturile curente, cat si in preturile constante din 2018. In acelasi spirit, oficialii CE au publicat la 29 mai 2018, de asemenea, alocarile nationale pentru politica de coeziune pentru statele membre, atat in preturile curente, cat si in preturile constante din 2018.
„Un acord rapid asupra intregului buget pe termen lung al UE si asupra propunerilor sale sectoriale este un demers esential pentru a asigura faptul ca fondurile UE vor da rezultate pe teren cat mai curand posibil. Daca s-ar inregistra intarzieri similare celor constatate la inceputul actualei perioade bugetare 2014-2020, peste 100.000 de proiecte finantate de UE nu ar fi lansate la timp; aceasta ar insemna ca multe scoli care trebuie renovate ar urma sa intre in renovare mai tarziu si ar presupune, de asemenea, ca unele echipamente medicale ar fi livrate cu intarziere in spitale sau ca micile intreprinderi ar fi fortate sa isi planifice investitiile fara garantiile necesare. Ajungerea in 2019 (conform programului prestabilit - n.r.) la un acord privind urmatorul buget pe termen lung ar asigura o tranzitie fara probleme intre actualul buget pe termen lung (2014-2020) si noul buget, precum si previzibilitatea si continuitatea finantarii, in beneficiul tuturor”, se mai arata in comunicat.
***
Evident, realitatea din spatele promisiunii de reducere a decalajelor dintre statele situate in sudul si estul continentului si cele puternic industrializate din vest a fost oarecum dezvaluita de analistii de la Financial Times (FT), care afirma ca, de fapt, Comisia Europeana vrea sa diminueze volumul fondurilor destinate tarilor est-europene. Dupa cum arata corespondentul special pentru Europa al FT, Noah Barkin, pe retelele de socializare, anumite documente obtinute de analistii prestigioasei publicatii arata ca, de fapt, „Uniunea Europeana intentioneaza sa redirectioneze fonduri de coeziune de 30 de miliarde de euro destinate tarilor din Europa Centrala si de Est spre state precum Grecia, Italia si Spania. Astfel, cheltuielile pentru „coeziune” din Polonia si Ungaria se vor diminua, in favoarea celor din Grecia, Italia si Spania. „Planul Comisiei Europene de reformare a politicilor de coeziune, in valoare de 330 de miliarde de euro, reprezinta unul dintre cele mai semnificative, dar si mai disputate elemente ale proiectului bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Prin modificarea criteriilor pe baza carora Comisia Europeana aloca fondurile, tarile din Europa Centrala si de Est risca sa se confrunte cu reduceri ale finantarii mai mari decat ponderea de 10% prevazuta la nivel general pentru programul de coeziune. Evident, cifrele exacte fac deocamdata obiectul unor dezbateri politice dure in cadrul Comisiei Europene. Dar modelul care le este prezentat comisarilor UE propune diminuarea finantarii destinate Poloniei cu -23%, reprezentand o scadere cu 19,5 miliarde euro comparativ cu perioada 2014-2020, cand Varsovia a primit 83,9 miliarde euro la valoarea din 2018. Evident, afland ca Polonia va primi numai 64,4 miliarde euro, Jerzy Kwiecinski, ministrul polonez al dezvoltarii, a aratat ca alocarea este «complet nedreapta», ceea ce induce ideea unei inflamari a tensiunilor est-vest in cadrul UE. In plus, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a avertizat ca tara sa nu va accepta aceste propuneri ale UE, in forma in care au fost dezvaluite. Ungaria, Cehia, Estonia si Lituania s-ar putea confrunta si ele cu reduceri de -24% ale alocarii de fonduri UE, cat este maximum permis inainte ca «plasa de siguranta» a CE sa aiba efect. In termeni reali, unele state baltice s-ar putea confrunta cu diminuari de pana la -45%, daca limitele nu ar fi aplicate”, subliniaza la randul sau corespondentul FT Alex Barker, relatand in seara zilei de 29 mai 2018, din Bruxelles.
Invocand tot „surse europene” pentru a prezenta diferentele dintre bugetul actual si cel viitor, pentru sumele alocate statelor membre, cel mai important cotidian spaniol, El País, prin vocea corespondentului sau din Bruxelles, Claudi Pérez, subliniaza ca, potrivit noilor criterii de evaluare aplicate de CE, Spania se afla printre statele ce se califica pentru o crestere a alocarilor de fonduri de coeziune (+5%), din cauza ratei mari a somajului in randul tinerilor si carentelor din educatie, iar dintre tarile dezvoltate, favorizata ar fi si Franta, prin accesarea criteriului de „regiune de tranzitie”, unde PIB pe locuitor este cuprins intre 75% si 100% din media UE. In plus, dupa cum arata Claudi Pérez, in cazul in care noile cifre vor fi acceptate, „Romania si Bulgaria se afla printre marile castigatoare, urmate de Grecia, Italia, Spania si Cipru, in timp ce Finlanda ar putea fi premiata pentru pozitia sa in linie cu orientarea politico-economica a Bruxelles-ului, in anii recesiunii”. Dupa cum mai arata corespondentul spaniol, la nivel general, bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027, primul dupa ce Marea Britanie va iesi din UE, ar urma totusi sa creasca pana la 1.100 miliarde euro, de la 1.000 miliarde euro in actuala perioada de sapte ani. Propunerile Comisiei Europene vizeaza insa alocarea unor resurse mai mari pentru cercetare, securitate si economie digitala, precum si limitarea fondurilor pentru regiunile mai sarace si agricultura. Pentru a descarca propunerea de alocari nationale a Comisiei Europene, asa cum a fost stabilita la 29 mai 2018, respectiv pentru a observa unele diferente intre alocarea actuala si cea viitoare (in acceptiunea El País), click aici!