INS: Majorare ponderata a preturilor in constructii pana in noiembrie

Managerii celor 8.216 companii participante la cel mai recent sondaj stratificat simplu aleator initiat de Institutul National de Statistica - INS (in care variabilele de stratificare sunt date de activitatea principala si marimea intreprinderii) si-au modificat din nou anumite estimari comunicate anterior, in functie de contextul actual, preconizand astfel pe termen scurt - pana in luna noiembrie 2017 - o crestere moderata a preturilor in doua dintre domeniile economice analizate. Acest aspect va influenta cu siguranta, intr-o anumita masura, evolutia cererii (cu precadere in urmatoarele trei luni), indicator de care depinde activitatea companiilor din tara noastra, dupa cum se arata in cadrul actualului studiu de conjunctura al institutiei, dat publicitatii la 28 septembrie 2017. In consecinta, pentru piata de constructii se prognozeaza o sporire ponderata a preturilor si o relativa stabilitate a numarului de salariati, iar in ceea ce priveste volumul productiei, se estimeaza tot o relativa stabilitate a acestui indicator, pe baza unui sold conjunctural usor negativ. In acelasi timp, din punct de vedere al situatiei economice generale, de ansamblu (indicator luat in considerare ca perspectiva pe termen scurt de INS), managerii din constructii sunt rezervati si, spre deosebire de cercetarea precedenta, previzioneaza un trend relativ stabil. Insa, trebuie subliniat ca, potrivit statisticienilor, „soldul conjunctural indica perceptia managerilor intreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundata cu ritmul cresterii sau scaderii valorii unui indicator statistic”.

Totodata, exista noi modificari conjuncturale in sens negativ pentru ramurile economice analizate, fata de cercetarea din ultima parte a lunii august 2017 (cand s-au evidentiat estimarile pentru intervalul august-octombrie a.c.), mai ales ca, dupa cum se afirma anterior, scenariul de crestere moderata a preturilor s-ar putea concretiza in cel putin doua sectoare ale economiei nationale, respectiv in domeniul industriei prelucratoare si in constructii, intrucat in sectorul tertiar (al serviciilor) se previzioneaza o relativa stabilitate a acestui indicator, iar in comertul cu amanuntul se estimeaza o majorare clara. „Pentru perioada septembrie-noiembrie 2017, se contureaza o tendinta de crestere moderata a activitatii in trei sectoare economice (respectiv, in industria prelucratoare - din punct de vedere al volumului productiei, cu exceptia activitatii de tiparire si reproducere pe suporturi a inregistrarilor, unde majorarea va fi accentuata si pentru activitatea de fabricare a produselor din tutun, cu o tendinta de scadere,  in comertul cu amanuntul - pentru activitatile economice, deoarece volumul comenzilor adresate furnizorilor de marfuri de catre unitatile comerciale va inregistra o sporire si in servicii - pentru indicele referitor la cererea specifica - si anume cifra de afaceri). De la acest trend sunt exceptate constructiile - pentru care se analizeaza volumul productiei -,  fiind prevazuta o relativa stabilitate a indicatorului respectiv, fata de cele trei luni anterioare, conform indicatorului de sold conjunctural. De asemenea, numarul de salariati se va majora in comert (tendinta ce nu este urmata de servicii, industrie prelucratoare si constructii, unde se va remarca o relativa stabilitate), in acelasi timp cu sporirea ponderata a preturilor la produsele industriale si in cazul lucrarilor de constructii, intrucat in ceea ce priveste preturile de vanzare sau de facturare ale prestatiilor din servicii urmeaza sa se consemneze o stabilitate relativa, iar la preturile de vanzare cu amanuntul din comert s-ar putea constata o crestere”, se arata intr-un comunicat al INS.

In contextul actual, comparativ cu studiul anterior, cei 1.240 de manageri din bransa de constructii isi rectifica inca o data anumite previziuni date publicitatii in cercetarea precedenta, indicand, din nou, unele modificari de mai mare sau mai mica amploare ale perceptiei pe care o au in raport cu principalii indicatori analizati.

"Potrivit estimarilor centralizate la data de 28 septembrie 2017, in urmatoarele trei luni, in activitatea de constructii va fi constatata o relativa stabilitate a volumului productiei (sold conjunctural de -3%, comparativ cu +9% in cercetarea anterioara), pe fondul unei tendinte de mentinere relativa in ceea ce priveste numarul de salariati (sold conjunctural de -4%, reprezentand o depreciere a indicatorului fata de studiul precedent, cand s-a raportat un nivel de +2%). In acelasi timp, in ceea ce priveste preturile lucrarilor de constructii, s-a constatat o modificare pozitiva de trei puncte procentuale a opiniilor exprimate de manageri, astfel incat acestea ar putea sa se majoreze ponderat comparativ cu situatia anterioarelor trei luni, inscriindu-se, pana in luna noiembrie 2017, intr-un trend de crestere moderata (sold conjunctural de +11%, comparativ cu +8%, cat s-a mentionat in cercetarea anterioara)", se mai precizeaza in studiul INS. Astfel, dupa ce, anterior, au avut o parere negativa de cinci ori consecutiv, urmata de modificari pozitive in februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie si august a.c., respondentii isi exprima, pe fondul factorului sezonier, perceptia precauta cu privire la cel mai important indice de baza, respectiv cel referitor la volumul productiei (adica al lucrarilor sau cel specific fabricarii de materiale).

Conform institutului de statistica, rezultatele prezentate au fost obtinute prin intermediul anchetelor de conjunctura, in urma estimarilor facute de managerii intreprinderilor cu privire la tendintele de evolutie ale activitatii economice. Aceste anchete sunt calitative, scopul lor fiind reprezentat de analiza tendintei de evolutie a indicatorilor economici pe termen scurt si mediu, fiind de altfel complementare anchetelor statistice cantitative, de care difera prin metoda si utilizare.

„Specificitatea anchetelor de conjunctura este ca, in loc de cifre exacte, raspunsul obisnuit il constituie o apreciere a respondentului fata de nivelul “peste normal/ normal/ sub normal”, in cazul intrebarilor de nivel, sau de genul: “a crescut/ la fel/ a scazut” sau “va creste/ la fel/ va scadea”, in cazul intrebarilor care indica o evolutie in timp a unui fenomen. Managerii intreprinderilor din esantionul supus cercetarii statistice aleg o singura varianta de raspuns la acest tip de intrebari, raspunsurile respective fiind apoi prelucrate, iar rezultatul final se obtine sub forma unui sold conjunctural procentual, obtinut ca diferenta intre procentajul celor care au ales varianta pozitiva a fenomenului si procentajul celor care au indicat varianta negativa”, sustin expertii institutiei.

Pentru clarificare, INS a convenit (stabilit) urmatoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale: pana la ±5% - relativa stabilitate; de la ±6% pana la ±15% - crestere moderata, respectiv scadere moderata; de la ±16% pana la ±40% crestere, respectiv scadere; peste ±40% crestere accentuata, respectiv scadere accentuata. Anchetele s-au efectuat pe baza unor esantioane reprezentative in domeniul industriei prelucratoare (2.253 de agenti economici), constructiilor (1.240), comertului cu amanuntul (2.207) si serviciilor (2.516). Marimea esantioanelor a fost stabilita astfel incat eroarea de estimare maxim admisa sa fie de ±5% la nivelul total al sectorului. In ceea ce priveste esantionul selectat ca fiind semnificativ pentru piata de constructii, trebuie remarcat faptul ca, la inceputul anului in curs, acesta a fost modificat fata de 2016, in sens pozitiv, cel mai probabil ca urmare a numarului mai mare de firme importante ce sunt active in bransa. Astfel, INS a recurs la anumite schimbari comparativ cu precedentele 12 luni, cand au fost chestionati 1.229 de manageri reprezentativi din ramura constructiilor, numarul acestora ramanand neschimbat din 2015. Totusi, trebuie precizat ca, la nivelul lui 2014, esantionul specific ramurii de constructii era format din 1.573 de manageri reprezentativi pentru acest domeniu de activitate. Anchetele de conjunctura sunt realizate in cofinantare, cu contributia Comisiei Europene, prin intermediul DGECFIN (Bruxelles). Informatii suplimentare, la www.insse.ro