Romania este pe cale sa iasa cu bine din prima faza a pandemiei Covid-19, deoarece guvernul a luat o decizie responsabila: avand de ales intre salvarea vietilor omenesti si salvarea economiei, a luat decizia corecta de a da intaietate salvarii vietilor. Tari care au procedat invers (SUA, Marea Britanie, Brazilia, Suedia si multe altele) au platit un pret exorbitant in materie de victime omenesti. Contextul electoral al anului 2020 va pune in fata guvernului o noua alegere dura: intre a castiga voturi (prin aplicarea nemodificata a cresterii cu 40% a pensiilor) si a asigura o functionare sustenabila a economiei in anii urmatori. Agentia de rating Standard & Poor’s (S&P), prin confirmarea calificativului BBB- (cu perspectiva negativa) acordat Romaniei, mizeaza pe decizia responsabila a guvernului, in sensul prioritizarii acordate functionarii economiei. Desi favorabila in ansamblu, opinia agentiei contine o serie de avertismente, pe care le vom comenta in randurile ce urmeaza.Astfel, Standard & Poor’s noteaza:
"Incepand cu 2018 si in pofida unei cereri private exuberante si a unei cresteri salariale inflationiste, Romania a dus o politica fiscala expansionista, avand ca rezultat deficite gemene printre cele mai ridicate intre pietele emergente majore, care au facut Romania vulnerabila la potentiale socuri interne si externe".
Agentia este blanda: politicile fiscale expansioniste nu au inceput in 2018, ci in vara anului 2015, odata cu modificarea Codului Fiscal, astfel incat deja in 2016 deficitul bugetar ajunsese la limita maxim admisa de 3 la suta din PIB.
Sa notam ca, in 2020, S&P prognozeaza pentru Romania un deficit bugetar de 8% din PIB si un deficit extern (de cont curent) de 4,8% din PIB. Sa comparam aceste niveluri cu cele prognozate de „The Economist” pentru doua economii emergente cu probleme cronice: Argentina (deficit bugetar de 6,1% din PIB; deficit extern de 0,3% din PIB) si Turcia (deficit bugetar de 6,3% din PIB; deficit extern de 2,1% din PIB). Fara comentarii.
Un alt avertisment al agentiei este cuprins in urmatorul citat:
"Avand in prezent cheltuieli cu salariile si cu pensiile de circa 90% din veniturile fiscale, structura bugetului Romaniei este rigida. In plus, dobanzile la titlurile de stat au crescut in 2020 intr-un context de instabilitate politica si fiscala, combinat cu contextul creat de Covid-19. Si avand necesitati crescande de finantare pe termen scurt, plata dobanzilor [de la buget] poate creste in continuare".
Tradus pe intelesul publicului larg, daca 90% din buget merge pe salarii si pensii (si asta inainte de proiectata majorare), mai raman doar 10% disponibili pentru infrastructura, educatie, cercetare-inovare, sanatate, aparare etc. Si daca tot trebuie sa ne imprumutam, nu ar fi logic sa o facem pentru astfel de cheltuieli de dezvoltare si nu pentru cheltuieli de consum? Daca nu o vom face, sa nu ne miram ca tinerii vor pleca din tara, neintrezarind vreo speranta de dezvoltare in viitor. Nimeni nu poate afirma, neconditionat, ca are bani prevazuti in buget pentru toate activitatile, daca bugetul nu este echilibrat (incasarile nu sunt egale cu cheltuielile). Or, Romania traieste de 30 de ani cu deficite bugetare, fiind nevoita sa se imprumute pentru a acoperi intregul necesar.
Scenariul negativ, care ar putea duce la o scadere a rating-ului de tara, este, in viziunea Stand & Poor’s, urmatorul:
"[Daca] dezechilibrele fiscal si extern raman ridicate pentru mai mult timp decat anticipam in prezent, cu absenta consolidarii fiscale rezultand in datorie publica si datorie externa mari sau o nota de plata a dobanzilor mai mare decat prognozam acum".
Cu alte cuvinte, deficitul bugetar ar trebui sa scada semnificativ incepand cu anul 2021 (la 4% din PIB), asta in conditiile in care chiar si o majorarea pensiilor moderata (de 10% in septembrie curent) va duce la o crestere a deficitului bugetar in anul urmator cu circa 1 la suta din PIB.
Vom incheia cu un ultim citat:
"Desi credem ca actuala contractie fiscala va genera vointa politica pentru a reduce semnificativ cresterile pensiilor prevazute de lege a avea loc in septembrie a.c., totusi vedem riscuri semnificative. In particular, peisajul politic fluid si ceea ce apare ca o intrecere confruntationala pentru alegerile din decembrie continua sa incetoseze vizibilitatea traiectoriei de consolidare, in viziunea noastra".
Spaima generata de Covid-19 i-a facut pe politicieni si publicul larg sa se intoarca spre specialisti - in speta, medicii - si sa ia in serios avertismentele acestora. Nu cred ca vom avea o repunere in drepturi a expertizei - economice, de data aceasta - in legatura cu subiectele fiscal-bugetare. Publicul pare dezinteresat, iar clasa politica are alte preocupari, mai presante. As prefera sa ma insel...
*** Opinie de Valentin Lazea, Economist sef al BNR.
