Pe masura ce activitatea economica se redeschide, cu precautie, dupa perioada de lockdown, peste 59 de milioane de locuri de munca din Uniunea Europeana si din Marea Britanie (26% din total) sunt in situatie de risc, ca urmare a reducerii orelor de munca si a remuneratiilor, a suspendarilor temporare de activitate sau a concedierilor, arata o analiza McKinsey. Impactul va diferi foarte mult de la o regiune la alta, dar si in functie de sectoarele economice si de ocupatii, si, in consecinta, vor afecta diferit grupurile demografice si pietele de munca."Trei grupuri ocupationale angajeaza aproximativ jumatate din locurile de munca aflate in zona de risc din Europa: servicii pentru clienti si vanzari, alimentatia publica si lucratorii din constructii. Cele mai expuse joburi in contextul pandemiei sunt si cele mai vulnerabile in fata digitalizarii si automatizarilor, in aceasta situatie fiind circa 24 de milioane de locuri de munca in Europa", arata analistii de la McKinsey.
Profesiile care nu necesita un contact strans cu alte persoane, cum sunt contabilii si arhitectii, sunt considerate cu risc scazut, impreuna cu cele care ofera servicii esentiale, cum ar fi politia, serviciul de ambulanta, pompierii, medicii etc.
Studiul mai arata ca aproximativ 80% din locurile de munca incadrate in zona de risc (46 de milioane) sunt detinute de persoane care nu detin studii universitare.
"Impactul Covid-19 asupra ocuparii fortei de munca poate grabi tranzitia catre noi ocupatii, ce necesita abilitati diferite. De asemenea, criza ar putea accelera inegalitatile existente in tarile europene, intre lucratori, dar si intre regiunile cu oameni mai bine sau mai putin educati, precum si in randul tinerilor. (...) Intr-un context in care gradul de adoptare a automatizarilor va creste in urmatorul deceniu, gasirea unui numar suficient de lucratori cu abilitatile necesare pentru a ocupa noile locuri de munca ce vor fi create in Europa ar putea fi o provocare", mai spun specialistii.
Intr-un alt studiu, publicat anterior, McKinsey estimeaza ca aproximativ jumatate din locurile de munca disponibile la nivel global au potential pentru a fi automatizate prin adaptarea tehnologiilor existente deja, cu diferente notabile intre tari. Totusi, ritmul si amploarea procesului de automatizare va depinde de fiecare afacere in parte, de nivelurile de salarizare, de gradul de acceptare al clientilor, de posibilitatile tehnice si alti factori.
"In cel mai probabil scenariu, aproximativ 22% din activitatile de munca din Uniunea Europeana (echivalentul a 53 de milioane de locuri de munca) pot fi automatizate pana in 2030, desi rata ar putea fi chiar mai mare daca pandemia accelereaza ritmul de adoptie a noilor tehnologii. Estimam ca, pana in 2030, criza generata de coronavirus va fi deja in urma noastra si noile joburi create vor compensa, partial sau total, locurile de munca ce vor disparea prin automatizare.Chiar daca se va inregistra un declin net al numarului de locuri de munca, ocuparea noilor pozitii va reprezenta marea provocare pentru angajatorii din Europa", mai arata analistii.
Totusi, analiza subliniaza faptul ca rata de ocupare a fortei de munca se va mentine stabila pe continent, in contextul in care populatia apta de munca a Europei este estimata sa scada cu aproximativ 13,5 milioane de persoane (-4%) pana la finele acestui deceniu. Declinul va fi cel mai vizibil in Germania (8%, sau 4 milioane de oameni), Italia (7%, adica 2,5 milioane de persoane) si in Polonia (9%, respectiv 2,3 milioane de oameni).
Reducerea saptamanii de lucru ar putea pune o persiune suplimentara asupra pietei. Din 2000, numarul mediu de ore lucrate pe saptamana per capita a scazut cu mai mult de 3%, la circa 37,1 ore, mai arata studiul McKinsey.
