In aceste zile in Camera Deputatilor se afla in dezbatere un proiect de lege pentru modificarea Codului Muncii (Plx 295/2020), ce propune introducerea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim. Aceasta initiativa este justificata atat de dezbaterile purtate in aceasta perioada la nivel european, cat si de angajamentele internationale asumate de Romania prin ratificarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene si Cartei Sociale Europene revizuite."Reamintim faptul ca instituirea unui mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim este o recomandare de tara facuta de institutiile europene in fiecare an, incepand din 2015. Nici 2020 nu a fost o exceptie. In 20 mai 2020 Comisia Europeana recomanda Consiliului Uniunii Europene aprobarea setului de recomandari de tara pentru Romania, una din problemele sesizate in cazul Romaniei fiind «Lipsa unui mecanism obiectiv permanent de stabilire a salariului minim», arata reprezentantii BNS.
Mecanismul ce se doreste a fi instituit prin acest proiect de lege se inscrie in linia dezbaterilor purtate in acest moment la nivel european. Documentul dat publicitatii de Comisia Europeana in stagiul II de consultare cu privire la stabilirea unui salariu minim la nivel European indica doua posibile mecanisme pentru stabilirea salariului minim, respectiv raportul intre salariul minim brut si castigul salarial mediu sau median brut sau raportul intre salariul minim net si castigul salarial mediu sau median net.
Romania are cea mai mare rata a riscului de saracie in munca
BNS mai arata ca Romania are cea mai mare rata a riscului de saracie in munca, atat in cazul lucratorilor ce lucreaza timp complet de munca, dar mai ales in cazul celor ce lucreaza timp partial. In 2019 rata riscului de saracie in munca a crescut fata de anul 2018, insemnand ca 12,3% din lucratorii din Romania s-au aflat in 2019 in risc de saracie, fata de 11,2% in 2018. Munca trebuie sa fie principala cale de a iesi din saracie, cu toate acestea un numar semnificativ de salariati sunt expusi riscului de saracie.
"Salariului minim a functionat in ultimii ani in Romania ca principal instrument de politica salariala. Acesta a fost unicul raspuns al Guvernului pentru a compensa distrugerea negocierilor colective, astfel incat sa contracareze partial incercarea angajatorilor de a tine costul cu forta de munca foarte jos", mai spun sindicalistii.
Argumentele utilizate de Guvern pentru respingerea acestui proiect, din punctul de vedere al BNS, sunt fie superficiale, fie pe jumatate adevarate, de exemplu:
· Guvernul mentioneaza faptul ca nota de fundamentare nu contine o evaluare de impact iar deficitul bugetar antrenat de aplicarea unui astfel de mecanism nu poate fi sustinut de Guvern, avand in vedere constrangerile impuse de calitatea de membru al UE.
· Se scapa din vedere faptul ca zilele trecute chiar Guvernul Romaniei a emis un proiect de act normativ, nefiind singurul caz de acest fel, fara nici un fel de evaluare a impactului financiar, desi prin actul normativ respectiv se acordau subventii angajatorilor sub forma indemnizatiilor pentru munca redusa. In acest caz nu a existat interes pentru evaluarea impactului si nici deficitul nu a fost un considerent suficient de important pentru a stopa Guvernul in luarea acestei decizii. Regula constitutionala conform careia «Nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare» este una aplicata discretionar de Guvern dar si de Parlament.
· Guvernul mentioneaza ca exista un mecanism functional de stabilire a salariului minim si invoca acte normative si structuri de dialog social, acestea insa nu au fost niciodata cu adevarat implicate in stabilirea salariului minim, acesta fiind si motivul pentru care Comisia Europeana spune ca Romania nu are un mecanism stabil si transparent pentru stabilirea salariului minim.
· Romania are intr-adevar cea mai mare pondere a lucratorilor platiti cu salariul minim, ceea ce este insa si mai grav este faptul ca aceasta situatia este identica atat in cazul contractelor cu timp partial, respectiv a celor cu timp complet, cat si in cazul contractelor de munca pe durata nedeterminata sau determinata. O astfel de situatie se gaseste in foarte putine state membre UE.
· Distrugerea negocierilor colective salariale a favorizat cresterea inegalitatilor salariale si a numarului de salariati platiti cu salariul minim. Studiile OECD au indicat faptul ca sistemele de negociere colective sectoriale sau multi-nivel contribuie la reducerea inegalitatilor salariale cu 25-30%. Dar in aceasta privinta nimeni din clasa politica nu este dispus sa-si asume o schimbare.
· Se invoca de asemenea faptul ca in legea 153/2017 salariul minim pentru anul 2022 este prevazut la nivelul de 2500 lei, din 2023 salariile din sectorul bugetar fiind legate de salariul minim. Reamintim faptul ca acest aspect a fost sesizat de BNS inca de la sfarsitul anului 2019, sigur aceasta problema poate fi rezolvata, la fel cum se poate stabili un grafic de crestere a salariului minim, astfel incat sa se asigure un nivel adecvat al salariului minim, in conditii suportabile pentru mediul de afaceri, dar si pentru buget.
"In ciuda nevoii de a creste salariul minim, in special in cazul Romaniei se impune ca acest instrument sa fie dublat de negocierile colective, in special cele sectoriale, ca parghie esentiala pentru cresterea salariilor si imbunatatirea conditiilor de munca, prin reducerea inegalitatilor. Nu exista cale pentru crestere economica justa si echitate in munca fara negociere colectiva. Nu putem vorbi de economie sociala de piata daca lucratorii nu au putere de negociere. Libertatea lucratorilor de a se organiza si de a negocia colectiv s-au redus sistematic in ultimii ani. Legislatia muncii si a negocierilor colective a devenit extrem de putin protectiva. Convergenta salariilor este urgenta pentru Romania, salariile mai mari asigura firmelor stimulente pentru a investi in inovare si upgradare a activitatilor intr-o parte mai complexa a lantului economic. Cresterea salariilor e singura modalitate de a stopa migratia creierilor si pentru a retine in tara forta de munca educata. Aprobarea acestui proiect de act normativ respectiv adoptarea unui mecanism clar si transparent pentru cresterea nivelului de adecvare a salariului minim, impreuna cu un sistem solid de negocieri collective, in special sectoriale, pot contribui la reducerea inegalitatilor salariale, a saraciei in munca dar si la stoparea fluxului migrationist", mai spun reprezentantii BNS.
