Pe anul 2021, compania Aquatim SA, operatorul regional al retelelor de alimentare cu apa si canalizare din judetul Timis, are planificate aproximativ 20 de proiecte din fonduri proprii, pentru reabilitarea a peste 28 km de retele de distributie a apei si 10 km de retele de canalizare in aria de operare. Un alt obiectiv este reprezentat de optimizarea procesului de deshidratare a namolului la statia de epurare din Timisoara. Pe langa acestea, Aquatim continua lucrarile pentru amenajarea Muzeului Apei, amplasat la Uzina de apa nr. 1 de pe Calea Urseni. In total, aceste investitii se cifreaza la aproximativ 37 milioane de lei (fara TVA), potrivit datelor companiei."Strategia de dezvoltare a Aquatim este focalizata pe imbunatatirea serviciilor la nivel regional, cu respectarea criteriului de suportabilitate a tarifelor. Se urmareste prestarea la nivel regional a serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare conform standardelor de inalta calitate, dezvoltarea infrastructurii, fara a prejudicia resursele naturale limitate, mediul inconjurator, securitatea si sanatatea tuturor partenerilor de interes. De asemenea, prestarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare trebuie sa aiba loc in conditii de regularitate, eficienta, economicitate si eficacitate, cu protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei", a declarat ing. Ilie Vlaicu, directorul general al Aquatim SA.
In ceea ce priveste informatiile interne si externe utilizate in cadrul companiei sau difuzate catre terti, Aquatim asigura fiabilitatea lor printr-un sistem contabil adecvat si protejarea documentelor impotriva fraudelor (disimularea furtului si distorsionarea rezultatelor). Esentiale sunt si dezvoltarea si intretinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare si difuzare a datelor si informatiilor financiare si de conducere, precum si a unor sisteme si proceduri de informare publica adecvata prin rapoarte periodice, mai spune reprezentantul Aquatim.
"In contextul pandemiei a reiesit si mai clar necesitatea digitalizarii pentru dezvoltarea operatorilor de apa si canal. Acestia gestioneaza baze de date imense, dar care nu sunt folosite la adevarata lor valoare. Pasul urmator este analizarea acestor informatii, integrate intr-un sistem digital care sa interpreteze si sa permita operatorilor eficientizarea activitatii si previzionarea costurilor de operare si a investitiilor pe termen lung. Investitiile in digitalizarea operarii sistemelor de apa si canal au ca scop reducerea masiva a costurilor de operare, atat cu forta de munca, cat si prin eficientizarea energetica si a fluxurilor de lucru", a explicat ing. Ilie Vlaicu.
Investitii de 180 de milioane de euro, in derulare
In prezent, Aquatim are in desfasurare "Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Timis, in perioada 2014-2020".
"Cu o valoare totala de 180 de milioane de euro, din care 135,6 milioane de euro fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana, proiectul este unul de anvergura, fiind cel mai important accesat de compania noastra pana acum. Co-finantarea Aquatim in programul regional sus-mentionat se ridica la 10,8 milioane de euro, in timp ce 30,4 milioane de euro sunt puse la dispozitie de la bugetul de stat si 3,2 milioane de euro de la bugetul local. Aquatim continua, astfel, o traditie a atragerii de fonduri nerambursabile pentru lucrari mari de modernizare a infrastructurii de apa, printre realizarile precedente fiind proiectul ISPA in valoare de peste 45 milioane de euro si Programul Operational Sectorial Mediu, in valoare totala de 118 milioane de euro", a precizat Ilie Vlaicu.
Fondurile sunt destinate localitatilor cu peste 2.000 de locuitori, membre in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Apa-Canal Timis, pentru conformarea acestora la Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. Astfel, peste 81 de localitati din judetul Timis vor beneficia de extinderi si reabilitari ale retelelor de apa si canalizare. De asemenea, Aquatim va realiza 22 de statii de tratare a apei, 483 km de conducte de alimentare cu apa, 6 statii de epurare, 412 km de retele de canalizare si un sistem SCADA regional.
In ceea ce priveste Timisoara, se vor reabilita 38 km de retele de apa, 16 km de retele de canalizare, la care se adauga lungimea racordurilor aferente, se va moderniza Statia de Tratare Bega si se va construi o linie de valorificare energetica a namolului provenit de la statiile de epurare din zona de operare a proiectului.
Pana in acest moment s-au semnat 6 contracte de lucrari din cele 30 cuprinse in proiect.
In 2021 se va continua cu licitarea si semnarea urmatoarelor contracte, in timp ce pentru cele semnate deja vor demara lucrarile. Fiecare contract de lucrari are o durata de executie de 24 de luni, urmata de o perioada de garantie de 60 de luni.
Numai putin peste jumatate din populatia tarii este racordata la reteaua de canalizare
La finele anului 2019, era conectata la sistemul public de alimentare cu apa potabila circa 70,9% din populatia Romaniei, in mediul urban acoperirea fiind chiar de 98,7%. Populatia deservita cu servicii de canalizare, la nivel de tara, este de aproximativ 54,2%. "Aceste cifre ne plaseaza la coada clasamentului tarilor UE. Avem la dispozitie fonduri europene, dar nu prea stim sa le absorbim. Practic, indiferent de guvernele care au fost la putere sau de perioadele analizate, se constata ca avem un grad de absorbtie limitat. Altfel spus, am ajuns la un punct de inflexiune care nu mai poate fi depasit cu legi si proceduri. Sistemul si-a atins limitele. Accentul s-a pus pe eficacitatea contractarii, si nu pe eligibilitatea si calitatea proiectelor depuse. Pe de alta parte, nu exista o corelare intre diversele surse de finantare existente la nivelul ministerelor si, de multe ori, rezulta capacitati tehnice nefunctionale sau depasite tehnic. Romania nu va putea face investitii doar din resurse interne, fiindca va ajunge repede la limita de suportabilitate. Trebuie gasite solutii pentru cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene", a mai spus managerul Aquatim SA.
Reprezentantul operatorului regional considera ca una dintre cele mai importante probleme institutionale se leaga de necorelarea investitiilor la nivel regional si national. "Exista institutii ale caror activitati se suprapun, cum exista si institutii care intervin in lantul decizional, uneori chiar decisiv, desi nu au nicio raspundere. Din punct de vedere managerial, daca privim sistemul ca pe unul care functioneaza dupa o organigrama, centrul de decizie ar trebui sa coincida cu centrul de raspundere. Din pacate, acest lucru nu se intampla si, ca urmare, apar conflicte institutionale in sistem. De asemenea, timpii indelungati de obtinere a avizelor duc la intarzieri in demararea lucrarilor de investitii. In ceea ce priveste legislatia, avand in vedere ca Aquatim este intreprindere publica, am propune ca operatorii serviciilor de apa si canalizare sa nu mai fie asimilati legislatiei aplicabile institutiilor bugetare. S-ar asigura astfel o gestionare mult mai eficienta a serviciilor urbane de apa si canalizare la nivel local", a subliniat Ilie Vlaicu.
***
Societatea Aquatim furnizeaza servicii de alimentare cu apa si de canalizare in Timisoara si mai multe localitati din judetul Timis, avand sucursale in orasele Buzias, Deta, Faget, Jimbolia si Sannicolau Mare.
Compania a inregistrat o cifra de afaceri preliminara de 163,3 milioane de lei in 2020, in crestere cu aproape 9% fata de nivelul de aproape 150 de milioane de lei realizat in 2019. Pentru 2021, conducerea societatii estimeaza o cifra de afaceri de 168 milioane de lei, iar pentru 2022, un rulaj de 172 milioane de lei.
Dr. ing. Ilie Vlaicu ocupa functia de director general al Aquatim SA din anul 1999. Din 2002, este doctor in inginerie al Facultatii de Chimie Industriala si Ingineria Mediului din cadrul Universitatii Politehnica Timisoara. Si-a inceput activitatea profesionala la Combinatul Siderurgic Resita, ca inginer chimist. In perioada 1991-1999 a fost asistent universitar si, apoi, sef de lucrari in cadrul Universitatii Politehnica Timisoara, Facultatea de Chimie Industriala si Ingineria Mediului. Este profesor asociat al Universitatii Politehnica Timisoara si, din ianuarie 2021, presedinte al Asociatiei Romane a Apei (ARA).
