Conform proiectului de politica de coeziune, pentru perioada de programare 2021-2027, statele membre trebuie sa aloce cel putin 6% din fondurile FEDR pentru dezvoltare urbana durabila (DUD). In cazul Romaniei, aceasta inseamna cel putin 1,039 miliarde euro, conform raportului Romania - Catching Up Regions, realizat de Comisia Europeana, Guvernul Romaniei si Banca Mondiala. Fondurile vor fi alocate fie printr-un program operational sau printr-o axa prioritara dedicata in cadrul unui program operational, fie cu ajutorul unor instrumente precum Investitiile Teritoriale Integrate (ITI) sau Dezvoltarea Locala plasata sub Responsabilitatea Comunitatii (DLRC). De asemenea, Comisia Europeana doreste sa ofere "mai multe stimulente pentru o guvernanta mai eficienta bazata pe parteneriat, o guvernanta pe mai multe niveluri si o abordare locala integrata in programele sale". Astfel, toate tarile membre ale UE, inclusiv Romania, trebuie sa se axeze mai mult pe abordari trans-sectoriale si interjurisdictionale si sa raspunda mai bine la nevoile unor teritorii care nu sunt neaparat definite printr-o limita administrativa clara.In perioada 2014-2020, Romania a avut atat una dintre cele mai mari alocari pentru DUD, cat si una dintre cele mai mari cote din FEDR (11%) pentru aceste tipuri de interventii, depasind mandatul minim de 5% din Regulamentul FEDR. Valoarea proiectelor DUD depuse pentru finantare este, insa, de 3,27 miliarde euro, ceea ce echivaleaza cu 236% din fondurile alocate.
Ca si alte tari, Romania are un deficit de finantare semnificativ, de aproximativ 83 miliarde euro, daca se compara nevoile de investitii prevazute in diversele strategii si planuri cu sursele de finantare disponibile.
Potrivit datelor incluse in raport, cele mai mari nevoi, dar si deficit si decalaje de finantare ale Romaniei vizeaza infrastructura de transport. Astfel, necesarul de investitii calculat pentru constructia de autostrazi conform MasterPlanului General de Transport (MPGT) este calculat la circa 13,25 miliarde euro, din care alocarile propuse pentru perioada 2014-2023 cumuleaza 1,74 miliarde euro, fondurile bugetare circa 824 milioane de euro, credite 2,93 miliarde euro si PPP aproape 1,9 miliarde euro, ceea ce asigura aproximativ 60% din necesar (respectiv circa 7,4 miliarde euro). Numai in cazul autostrazilor, deficitul de finantare este calculat, astfel, la circa 5,85 miliarde euro.
In cazul drumurilor expres, necesarul investitional este de 10,36 miliarde euro, din care numai 1,85 miliarde euro sunt acoperiti de sursele de finantare interne si externe cunoscute. Diferenta de 8,51 miliarde euro reprezinta, in acest caz, decalajul de finantare. Deficit important de finantare a rezultat si in cazul drumurilor nationale (1,5 miliarde euro), drumurilor judetene (3,69 miliarde euro), drumurilor comunale (4,28 miliarde euro), cailor ferate (9,87 miliarde euro), metroului bucurestean (9 miliarde euro) si infrastructurii portuare (2,27 miliarde euro).
Un deficit de finantare semnificativ se inregistreaza si in cazul finantarii proiectelor de extindere si reabilitare a retelelor de alimentare cu apa si de canalizare (16,71 miliarde euro) si in cazul investitiilor in reabilitarea termica a cladirilor (2,92 miliarde euro).
"Stabilirea modului de prioritizare a acestor nevoi extinse, avand in vedere resursele limitate, este un proces care necesita corelarea dovezilor stiintifice cu alegerile politice. O strategie nationala de dezvoltare cuprinzatoare poate oferi un cadru pentru contributii bazate pe dovezi in procesele politice, stabilind totodata prioritati politice care sa ajute prioritizarea. In absenta unor astfel de orientari privind politicile, stabilirea procentajului care ar trebui alocat oraselor si a tipurilor de investitii pentru care ar trebui alocat acesta este evaluata pe baza nevoii, a directionarii teritoriale si a capacitatii de absorbtie", se arata in Raport.
