Interesul romanilor de a locui in locuinte eficiente energetic este foarte ridicat, principalul motiv fiind reducerea costurilor cu energia, apoi protejarea sanatatii personale, dar si reducerea poluarii, arata cel mai recent studiu realizat in cadrul programului Romania Eficienta de Reveal Marketing Research. In calea renovarilor stau insa bariere majore, precum capacitatea utilizatorilor finali de a finanta investitiile, accesul dificil si birocratic la surse de finantare, precum si mobilizarea redusa a fondurilor private. In acest context, Romania Eficienta va prezinta cateva scheme de finantare inovatoare aplicate la nivel european, care pot ajuta la rezolvarea unora dintre obstacolele existente.
In Romania, aproape 8 din 10 cladiri (77%) au nevoie de renovare energetica, fiind construite inainte de 1980, in absenta standardelor de eficienta energetica pentru anvelopa cladirii. Strategia Nationala de Renovare pe Termen Lung (SNRTL), publicata in decembrie 2020, precizeaza ca „Romania are un fond important de cladiri construite intre anii 1960 si 1990, cu un grad scazut de masuri privind eficienta energetica (fara izolare termica sau cu izolare termica minima, adaptate exigentelor de izolare termica existente in perioada 1960-1985), unele dintre acestea prezentand deficiente structurale, o parte dintre acestea avand putine (sau deloc) lucrari de intretinere dupa zeci de ani de utilizare”.
In ciuda beneficiilor multiple pe care masurile de eficienta energetica in cladiri le au, rata de renovare ramane foarte redusa. Motivele?
„Exista o serie de obstacole la nivel de politici, probleme tehnice, financiare, institutionale si informationale care au limitat implementarea sistematica si extinderea pe scara larga a eficientei energetice in sectorul cladirilor din Romania. Unele din acestea sunt general valabile la nivelul majoritatii statelor membre UE, insa altele sunt specifice Romaniei, in special cele asociate fondului de cladiri invechit si insuficient intretinut, aflat in marea sa majoritate in proprietate privata, a sistemelor de termoficare cu eficienta reala scazuta, a infiintarii asociatiilor de proprietari si solvabilitatii reduse a proprietarilor de locuinte sau de cladiri”, se arata in SNRTL.
Pentru reabilitarea unei parti din cladirile existente in sectorul rezidential, educatie, sanatate, birouri administrative si comerciale, strategia prevede o suma estimata de investitii necesare de aproximativ 12,8 miliarde EUR pana in 2030, ce vor trebui asigurate atat din fonduri private, cat si din fonduri publice. Doar pentru a renova segmentul cu cele mai scazute performante energetice din fondul de cladiri, sunt necesare aproximativ 3 miliarde EUR pentru finantarea investitiilor in perioada 2021-2030.
Fara participarea zonei private in proiectele de reabilitare energetica a cladirilor, Romania nu va avea nicio sansa sa isi atinga tintele in domeniu.
Pentru a veni in sprijinul celor interesati, va prezentam in cele ce urmeaza trei modele de finantare aplicate la nivel european si care ar putea fi implementate si in Romania.
1. Schemele de finantare prin factura de utilitati
Acestea sunt instrumente care se bazeaza pe factura de utilitati ca mijloc de rambursare. Furnizorii de utilitati vor credita proprietarii de case pentru instalarea de tehnologii de energie regenerabila sau implementarea de masuri de eficienta energetica. In modelul de afaceri cu finantare din factura, furnizorul de utilitati nu doar ca administreaza programul si incaseaza plati prin facturile de energie electrica, ci finanteaza si investitiile din capitalul propriu.
Rambursarea se face printr-un plus la facturile de utilitati ale proprietarului casei. In general, tinta investitiilor in masuri de instalare a unor surse regenerabile de energie si de eficienta energetica este de a genera fluxuri de numerar pozitive pentru proprietarul proprietatii, astfel incat perioadele de rambursare variaza in functie de economiile de energie asteptate si de durata de viata utila a masurilor instalate. De regula, perioadele de rambursare sunt adesea stabilite la aproximativ 10 ani (sursa, aici).
De preferinta, factura generala la utilitati ar trebui sa fie in continuare redusa datorita economiilor asociate costurilor cu energia. De asemenea, orice alta sursa de venit generata de imbunatatirea eficientei energetice a cladirii, cum ar fi o reducere a impozitelor pe proprietate, ar trebui luata in considerare, noteaza Institutul European pentru Performanta Cladirilor (BPIE). In cazul in care casa este vanduta, este posibila structurarea programului in asa fel incat imprumutul sa ramana asociat contorului de utilitati si sa poata fi transferat noului proprietar, potrivit informatiilor de pe platforma Renovation-hub.eu, unde gasiti mai multe detalii.
O cercetare efectuata in cadrul proiectului H2020 RenOnBill sugereaza ca urmatoarele conditii ar facilita dezvoltarea schemelor de facturare in Europa:
- Un cadru legislativ adecvat care sa permita companiilor de utilitati sa se implice in imprumuturi;
- Protejarea investitorilor impotriva neindeplinirii obligatiilor la rambursarea imprumutului, mentinand in acelasi timp protectia consumatorilor;
- Companiile de utilitati si institutiile financiare sa utilizeze inregistrarile de plata a facturilor pentru evaluarea profilului de risc al utilizatorului final
- Legi care sa sustina distribuirea echitabila a costurilor de investitie intre proprietari si chiriasi.
2. Rambursarea finantarii prin taxele pe proprietate
Acest model de afaceri s-a inspirat din conceptul Property Assessed Clean Energy (PACE), pilotat pe scara larga in Statele Unite ale Americii (SUA), unde guvernele locale emit obligatiuni pentru proiecte de renovare, conform Renovation-hub.eu. Finantarea PACE este un mecanism instituit de o administratie municipala, prin care proprietarilor de imobile le sunt finantate masuri de eficienta energetica si energie regenerabila printr-o taxa suplimentara pe proprietatea lor.
Conceptul PACE este adaptat la Europa de catre EUROPACE. Practic, finantarea imprumutata de un investitor privat se ramburseaza prin impozite pe proprietate si alte taxe aferente cladirilor, care vor fi marite. Proprietarul imobilului isi achita datoria in rate pe o perioada de 15 pana la 20 de ani. Cand proprietatea isi schimba proprietarul, datoria ramasa este transferata noului proprietar.
Mecanismul EUROPACE se foloseste, de asemenea, de ghiseul unic, prin implicarea mai multor parti interesate in proces: administratia locala, investitorii, instalatorii de echipamente si proprietarii de case.
3. Compania de servicii energetice (ESCO)
De asemenea, dezvoltarea pietei de servicii energetice oferite de companii specializate in domeniu (ESCO) prin contracte pe termen lung de performanta energetica (CPEn) ar contribui la accelerarea ratei de renovare si, in general, de eficientizare energetica a cladirilor publice si private.
De regula, o companie de tip ESCO implementeaza din surse financiare proprii solutii de eficienta energetica rezultate in urma auditului energetic. ESCO are mai multe modele prin care functioneaza. Cele mai utilizate sunt „economiile garantate” („guaranteed savings”), unde ESCO isi asuma doar riscul tehnic, implementeaza proiectul de eficienta energetica, dar clientul este responsabil de obtinerea creditului care finanteaza investitia.
Mai exista si modelul de „economii partajate” („shared savings”) – unde ESCO isi asuma si riscul tehnic, si pe cel financiar, adica fie ia el insusi un credit, fie se foloseste de capitalul propriu obtinut din proiecte anterioare. In ambele modele, compania este platita din economia de energie obtinuta de beneficiar, intr-un interval de timp agreat contractual.
Acesta este un model dovedit in cladiri publice, industriale, comerciale si rezidentiale mari noi si existente (pentru care au fost specificate dimensiuni minime ale proiectelor pentru a fi viabile din punct de vedere economic).
Conditii pentru alegerea modelului de afaceri potrivit
Acestea sunt doar trei dintre instrumentele de finantare inovatoare disponibile. Platforma Renovation-hub.eu a sintetizat insa mai multe modele de afaceri care exista deja pentru a sprijini cresterea eficientei energetice a cladirilor. Modelul de afaceri ales trebuie sa fie adaptat segmentului de piata vizat, in functie de: tipul de cladire (rezidentiala, comerciala, publica, sociala etc.), de tipul de proprietar, dar si de particularitatile problemelor cu care se confrunta fondul de cladiri.
Asadar, piata a creat modele de finantare, dar e nevoie de sprijinul legiuitorilor pentru ca ele sa se dezvolte in Romania. De altfel, Strategia Nationala de Renovare pe Termen Lung puncteaza:
„In timp ce increderea generala in mecanismele de piata pentru renovarea fondului de cladiri ramane ridicata, este necesara interventia Guvernului pentru depasirea si inlaturarea, in mod durabil a obstacolelor, astfel incat pietele sa poata functiona corect”.
Romania are nevoie de un val de renovare aprofundata a cladirilor pentru a atinge obiectivele UE de a avea un parc imobiliar neutru din punct de vedere al emisiilor in 2050. Renovarea la standard de cladire cu un consum de energie aproape zero (nZEB) va conduce atat la diminuarea semnificativa a facturilor la energie, cat si la adaptarea cladirilor la efectele schimbarilor climatice.