BNS a cerut adoptarea unor solutii speciale pentru a raspunde provocarilor ridicate de situatia speciala cu care ne confruntam, astfel incat sa protejam lucratorii, locurile de munca si sanatatea salariatilor. Consideram ca se impune ca setul de masuri adresate contextului actual sa se subsumeze unui set de principii, astfel:- Masurile propuse, in special modificarile legislative ce vor fi aduse relatiilor de munca, ar trebui sa aiba un caracter temporar, sa fie in stransa corelare cu situatia de urgenta determinata de COVID-19 si sa inceteze o data cu incetarea starii de urgenta.
- Separarea tipurilor de interventii pe 3 categorii de sectoare: sectoare solicitate in mod excesiv; sectoare ce-si restrang activitatea si sectoare ce-si intrerup temporar activitatea. Pentru fiecare categorie de sector in parte ar trebui pregatit un pachet de masuri de interventie, fie sub forma ajutoarelor de stat, fie sub forma suspendarii sau prorogarii unor obligatii prevazute de legislatia in vigoare.
- Angajatorii ar trebui sa aiba acces la masuri de sprijin, sub forma ajutoarelor de stat, pentru pastrarea locurilor de munca. Angajatorii care concediaza lucratori in aceasta perioada nu ar trebui sa beneficieze de masuri de sprijin / ajutor de stat, indiferent de forma lor.
- Masurile de sprijin ar trebui sa fie disponibile pentru toate categoriile de angajatori, indiferent de forma lor juridica de organizare. De asemenea, ar trebui sa vizeze toate categoriile de lucratori - salariati, lucratori independenti, lucratori sezonieri, lucratori ce desfasoara activitate in baza unor contracte de activitate sportiva, etc.
- Este important ca in aceasta perioada masurile luate de Guvern si de angajatori sa nu expuna in mod excesiv populatia la risc de saracie.
- Cumulat, mixul de masuri aplicate in acest context de criza nu ar trebui sa poata afecta mai mult de 25% din salariul brut de baza al salariatului (indiferent de masurile aplicate cumulat salariatul nu poate primi mai putin de 75% din salariul de baza brut).
- Masurile ce ar urma sa fie luate in aceasta perioada nu ar trebui sa afecteze capacitatea salariatilor de a face situatiei exceptionale cu care se confrunta ca urmare a COVID-19. Masurile ar trebui sa se ia doar dupa consultarea sindicatelor, in unitatile in care salariatii sunt organizati sindical sau ale reprezentantilor salariatilor, acolo unde nu exista organizare sindicala.
- Pentru a nu risipi resurse atat de necesare functionarii serviciilor publice de baza se impune ca interventiile sa fie tintite si clar delimitate, atat ca adresabilitate, cat si ca parametrii de implementare.
Avand in vedere principiile mai sus mentionate propunem Guvernului sa aiba in vedere si urmatorul set de masuri:
- Evaluarea de urgenta a disponibilitatilor Guvernului pentru interventii suport pentru salariati si mediul de afaceri.
- In urmatoarele 6 luni se propune suspendarea aplicarii art 50 lit f) Codul Muncii (suspendarea contractului de munca pentru caz de forta majora), avand in vedere situatiile cu care ne confruntam deja in aceste zile, in mod abuziv se invoca aceasta prevedere pentru suspendarea contractului de munca si implicit a salariului. De asemenea, se impune clarificarea situatiei juridice si financiare a salariatilor ale caror contracte individuale de munca au fost deja suspendate, avand ca motivatie epidemia de coronavirus.
- Ca masura de sprijin, angajatorii care se confrunta cu reduceri sau intreruperi de activitate pot utiliza somajul tehnic, in conditiile stabilite de art 53 Codul Muncii, indemnizatia primita de salariat in acest caz, in aceasta perioada, urmand sa fie suportata partial de angajator si partial de bugetul public.
- Consideram ca masura de suspendare a contractelor de munca prin somaj tehnic aplicata pentru o parte din personal, pentru reducerea temporara a activitatii, ar trebui sa fie incompatibila cu utilizarea masurilor temporare de flexibilizare a timpului de munca sau a programului de lucru, utilizand astfel excesiv restul personalului ramas in unitate.
- La nivel de companie / institutie masurile special adoptate in aceasta perioada trebuie sa imbrace forma unui acord incheiat cu sindicatul sau reprezentantul salariatilor, acolo unde nu exista sindicat. Obligatoriu, setul de masuri aplicat la nivel de intreprindere, dimensiunea, salariatii vizati, perioada de aplicare, evaluarea impactului, toate vor face obiectul unui acord intre angajatori si sindicate sau reprezentantii salariatilor, acolo unde nu exista sindicat.
- Este foarte probabil ca situatia de criza sa conduca la o crestere a costurilor pentru alimentele de baza si cele de igiena. O astfel de crestere de costuri va afecta in mod direct si nemijlocit veniturile salariatilor. In situatia in care un numar mare de salariati au venituri la nivelul sau in jurul salariului minim pe economie, cu precadere salariatii din industria de retail sau servicii postale, o reducere a veniturilor acestora echivaleaza cu imposibilitatea asigurarii unor conditii minime de existenta si poate avea ca efect direct inclusiv un val de demisii si o criza de personal. Ca urmare, in mod special in aceasta perioada, trebuie avut in vedere ca, pachetul de masuri aplicat, cumulat, sa nu afecteze veniturile salariatilor cu mai mult de 25%.
- Pentru a reduce sarcina administrativa generata de operarea in Revisal a modificarilor contractelor individuale de munca, se poate avea in vedere prorogarea unor termene de declarare, cu exceptia celor ce tin de inregistrarea incheierii si respectiv incetarii contractelor de munca.
- In acest moment toata presiunea sistemului de sanatate se afla pozitionata pe FNUASS. In acest context consideram ca o eventuala masura de amanare la plata a contributiilor sociale acordata angajatorilor nu ar trebui sa vizeze contributia de asigurari de sanatate.
- Se impune modificarea sistemului de calcul al indemnizatiei de somaj, astfel incat persoanele concediate in aceasta perioada sa beneficieze de un venit care sa reprezinte cel putin 50% din salariul de baza din ultimele 6 luni, dar nu mai putin de 750 lei. In acest moment o persoana ce intra in somaj, cu vechime intre 10 si 20 ani, cu un salariu brut in ultimele 12 luni la nivelul salariului mediu brut pe economie in 2019 - 4923 lei, ar primi o indemnizatie de somaj de 622 lei. Pentru cei care in ultimul an au avut salariul egal cu salariul minim, indemnizatia de somaj ar fi 479 lei / luna. In 2018 pragul de saracie era de 750 lei /pers/luna pentru gospodariile formate dintr-o singura persoana. Intrarea in somaj in aceste conditii ar putea condamna la saracie un numar semnificativ de gospodarii.
- Pe perioada limitata si pentru cazuri de carantina, se impune o derogare temporara de la obligatia de stagiu minim de cotizare, pentru a beneficia de indemnizatie de concediu medical pentru carantina, inclusiv salariatii ce nu au un stagiu de cotizare de minim 6 luni.
- Extinderea accesului la concediu medical platit inclusiv pentru lucratorii ce desfasoara activitate sub alta forma de ocupare decat cea de relatie de munca, cum sunt lucratorii sezonieri sau lucratorii angajati pe cont propriu.
