Firma de consultanta angajata de Banca Mondiala in contractul de asistenta tehnica pentru dezvoltare urbana incheiat cu Primaria Brasov a prezentat astazi trei scenarii aplicabile pentru regenerarea urbana a zonei fostei uzine Rulmentul.Terenul are o suprafata de 31,3 hectare, o parte fiind proprietatea Municipiului Brasov, o parte proprietatea statului, dar in administrarea municipiului. Scenariile se bazeaza pe nevoile actuale si viitoare de dezvoltare a zonei, corelate cu o analiza a pietei imobiliare si de afaceri din zona, dar si cu 14 studii de caz ale unor modele de succes de regenerare urbana din lume.
Cele trei scenarii sunt diferentiate in principal de raportul dintre cladirile existente si cele nou-construite si de spatiul verde creat, insa toate au in vedere functiuni de tip rezidential, birouri (inclusiv un sediu de servicii publice, care poate gazdui, de exemplu, birouri ale primariei), un centru comercial de dimensiuni mai mici decat un hypermarket sau un mall, un centru sportiv, magazine mici la parterul blocurilor (si spatii comerciale care sa favorizeze micii intreprinzatori in domeniul serviciilor sau micile ateliere), un hotel, un centru medical, o cladire cu utilizare multifunctionala, un parc de distractii sau tematic, un muzeu tehnic si un motodrom/teren de sport/zona in aer liber pentru festivaluri.
In scenariul 1, 61% cladirile existente sunt mentinute si sunt create 13.3ha de parcuri si spatii verzi.
Scenariul al doilea propune mentinerea a 36% dintre cladiri si o suprafata de 14.2ha de parcuri si spatii verzi. Acesta este si scenariul cel mai valoros – 151 de milioane de euro la finalizare, ca valoare de piata, fiind recomandat de specialistii Bancii Mondiale. Acest scenariu cuprinde si o zona rezidentiala si este cel mai complet din punct de vedere al functionalitatilor.
Scenariul 3 prevede pastrarea doar a 8% dintre cladiri, cele care contribuie cel mai mult la identitatea locului, insa spatiul verde creste la 17.5 ha de parcuri, iar abordarea este usor diferita fata de celelalte doua scenarii, zona fiind mai mult un centrul de agrement, cu terenuri de sport, parc de distractii, un studio de film si centru expozitional. Cel de-al treilea scenariu pastreaza cladirea scoala sau gradinita si muzeul, insa nu cuprinde zone rezidentiale sau cladiri de birouri (cu exceptia celor necesare administrarii zonei).
„Cele trei scenarii pe care le-am propus sunt sustinute de date de cercetare, au baze in dezvoltarea urbana din punct de vedere cultural, social si comercial a Brasovului, astfel incat zona care acum nu foloseste nimanui sa devina o destinatie pentru locuitori, sa devina un nou pol de interes. Functiunile pe care le-am gandit in cele trei scenarii tin cont si de mostenirea industriala a locului, prin pastrarea unor cladiri care au dat identitate acestui loc – daca ele se vor putea pastra – si de nevoile comunitatii din zona. Noi am analizat regenerari urbane in toata lumea pentru a propune Primariei Brasov, impreuna cu Banca Mondiala, o solutie. Regenerarile urbane de succes, mai ales cele care nu sunt foarte centrale, sunt cele care au o componenta mare de spatiu verde, si sunt cele care creeaza comunitati, prin piatete, zone pietonale, care aduna oamenii impreuna si ii fac sa comunice, si sunt regenerari urbane care pastreaza caracterul particular al cladirilor din care au provenit. Acestea sunt elemente definitorii pe care le-am propus in scenariile noastre. Noi avem aici o zona industriala veche si nefolosita, pe care dorim sa o reconvertim, sa ii pastram sufletul, si s-o transformam in ceva ce raspunde nevoilor generatiilor noi – Silviana Petre, managing director JLL Romania.
Reprezentantul consultantului a precizat si ca situatia analizata este cea actuala, inclusiv estimarea valorii imobiliare a zonei dezvoltate, si ca principalul lucru care retine Brasovul de la o dezvoltare la fel de accelerata precum Bucuresti, Cluj sau Iasi, de exemplu, este lipsa unui aeroport. „Datele s-ar putea schimba radical daca Brasovul ar avea un aeroport“, a precizat Silviana Petre, referindu-se in principal la valoarea de piata a zonei regenerate.
Primarul George Scripcaru a explicat ca in perioada imediat urmatoare se va face o prezentare a acestor scenarii in plenul Consiliului Local, dupa care va supune dezbaterii publice conceptul prezentat, urmand ca ideile cele mai valoroase venite din spatiul public sa fie analizate si, eventual, introduse in proiectul final.
„In cadrul contractului de asistenta tehnica pe care il avem cu Banca Mondiala pentru dezvoltarea Brasovului, consultantii au avut misiunea de a identifica scenarii care pot fi puse in aplicare pentru refunctionalizarea zonei fostei platforme Rulmentul. Ne-au prezentat trei scenarii, avem in momentul de fata un concept de regenerare a acestei zone foste industriale. Scenariile sunt interesante, cred ca sunt foarte posibile si raspund unor necesitati de perspectiva a Brasovului, consultantii au o experienta vasta in toate tarile in care activeaza, au integrat toate datele rezultate din analiza situatiei actuale a municipiului Brasov si au gandit o perspectiva a regenerarii urbane si a dezvoltarii viitoare a zonei. Urmeaza sa derulam o serie de proceduri urbanistice si cadastrale, sa cautam surse de finantarea nerambursabila pentru o serie de functiuni de utilitate publica, iar pentru zonele care vizeaza activitati comerciale, sa se aplice procedurile legale referitoare la concesiuni sau inchirieri catre operatori economici interesati de aspectul comercial, rezidential sau a altor functiuni prevazute in aceste scenarii. Avem in momentul de fata un punct de plecare, un concept la care sa ne raportam si care are la baza toate datele si ingredientele statistice la care va trebui sa ne raportam. Ca etapa imediata vom prezenta aceste trei scenarii si Consiliului Local, va fi nevoie de cat mai multe comunicari publice prin care sa oferim acces si cetatenilor la aceste detalii, pentru ca pot veni propuneri care sa completeze aceste idei ce ne-au fost prezentate de consultant, iar in paralel, va trebui sa derulam o etapa avand ca scop clarificari de natura cadastrala si o serie de studii de mediu si asupra rezistentei cladirilor, care sa ne lamureasca daca terenul este sau nu contaminat sau daca aceste cladiri pot fi salvate sau nu. Va trebui apoi sa stabilim o varianta finala si sa trecem la implementarea acestui proiect“, a explicat primarul George Scripcaru.
