Presedintele a promulgat legea care reglementeaza ocuparea functiei de arhitect sef

Presedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind aprobarea OUG nr. 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, prin care functia de arhitect-sef la comune, orase si municipii sa poata fi ocupata si de alte persoane, nu doar de absolventi de arhitectura sau urbanism. Decretul a fost semnat in pofida recomandarilor arhitectilor si reprezentantilor opozitiei de retrimitere a proiectului legislativ pentru reexaminare, in Parlament.

Referitor la extinderea plajei de recrutare pentru functia de arhitect-sef in sfera inginerilor in inginerie economica in constructii, reprezentantii Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) au atras atentia ca persoanele care au formatia profesionala de inginer cu specialitatea inginerie economica in constructii nu pot ocupa functia de arhitect-sef, la nivelul niciunei unitati administrativ-teritoriale, intrucat in urma studiilor absolvite nu detin cunostintele de specialitate si competentele necesare la nivelul functiei de arhitect-sef. "Prin acceptarea acestor profesionisti in functia de arhitect-sef, OAR apreciaza ca se dilueaza calitatea serviciilor administratiei publice in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si ca va fi erodata dezvoltarea durabila a spatiului construit", au precizat reprezentantii arhitectilor.

Totodata, OUG, in forma adoptata de Parlament si promulgata, elimina obligatia ca persoana care ocupa functia de arhitect-sef sa fie atestata de Registrul Urbanistilor din Romania. OAR subliniaza ca prin aceasta solutie legislativa se renunta la o masura reprezentand o asigurare a faptului ca persoana care ocupa functia de arhitect-sef detine calitatile si cunostintele necesare pentru a indeplini atributiile stabilite de lege in seama ei. De asemenea, Ordinul si-a exprimat ingrijorarea ca eliminarea acestei forme de atestare va creste riscul ca functia de arhitect-sef sa fie ocupata pe alte criterii decat cele profesionale.

Referitor la exercitarea prerogativelor de putere publica de catre angajatii Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitara, fara sa aiba calitatea de functionar public, prin adresa OAR s-a aratat ca: "Avand in vedere natura activitatilor desfasurate de catre arhitectul-sef, precum si efectele pe care le produc acestea, dintre care mentionam avizarea documentatiilor de urbanism sau autorizarea lucrarilor de constructii - procese care au un puternic impact asupra spatiului public -, se apreciaza ca exercitarea prerogativelor de putere publica de catre persoane care nu au obligatiile corelative functiei publice este o solutie profund gresita si daunatoare, intrucat un raport de serviciu intemeiat pe conditii contractuale negociate nu poate asigura un nivel optim necesar pentru indeplinirea si respectarea exigentelor legale privind activitatea arhitectului-sef".

 

OAR a mai aratat ca legea in cauza incalca prevederile constitutionale si ca este total inoportuna pentru domeniul amenajarii teritoriale si urbanism.

"In procesul legislativ de adoptare a legii nu a fost solicitat un aviz din partea Consiliului Economic si Social, desi, potrivit legii, acest lucru trebuie indeplinit in mod obligatoriu. Expunerea de motive este alcatuita fara sa fie adecvata cerintelor legii privind tehnica legislativa, aceasta prezentand informatii neclare, eronate si trunchiate. In acest sens s-a aratat ca, prin expunerea de motive, cifrele indicate sunt gresite, intrucat numarul posturilor de arhitect-sef disponibile, ocupate sau vacante, potrivit evidentelor Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, este considerabil diferit de cel cuprins in documentul de prezentare a legii. Adoptarea legii a avut loc fara efectuarea studiului de impact care, potrivit normelor de tehnica legislativa, este obligatoriu pentru situatiile in care se adopta o lege de aprobare a unei Ordonante de Urgenta a Guvernului. Prin continutul sau, expunerea de motive nu poate suplini in niciun fel un studiu de impact obiectiv si stiintific, deoarece ea exprima doar o anumita viziune politica si economica a initiatorilor", avertizeaza reprezentantii OAR.

In acest sens s-a exprimat si Curtea Constitutionala care, in decizia nr. 69/2021, stabileste ca: "Obligatia de a insoti proiectele de acte normative de o expunere de motive este distincta de obligatia de a insoti proiectele de acte normative de un studiu de impact. (…) 92. Prin urmare, intocmirea studiului de impact este o obligatie cu o aplicabilitate mai restransa decat obligatia privind expunerea de motive".

Din analiza legii criticate in raport cu dispozitiile legale in vigoare, se constata ca OUG nr. 79/2021 reglementeaza in mod diferit emiterea autorizatiei de construire in situatia in care la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale ale caror primarii nu au niciun angajat functionar public cu atributii in domeniul urbanismului. Respectiv, legea noua prevede ca autorizatia poate fi semnata de catre un angajat al asociatiei de dezvoltare intracomunitara (care nu are calitatea de functionar public), in timp ce Legea nr. 50/1991 dispune ca aceasta va fi semnata de catre presedintii consiliilor judetene.

Astfel, atat timp cat noua lege nu prevede dispozitii tranzitorii care sa solutioneze paralelismul legislativ, OAR apreciaza ca aceasta va conduce la ambiguitati in desfasurarea procesului de autorizare si realizarea lui in mod neuniform la nivelul diferitelor unitati administrative.

Adresa OAR impotriva promulgarii legii vizand conditiile de ocupare a functiei de arhitect-sef poate fi consultata aici

 

Potrivit datelor MDLPA, initiatorul OUG nr. 79/2021, 94% dintre unitatile administrativ-teritoriale nu ar avea un arhitect-sef. "Dintre cele 3.228 de UAT din Romania, doar 185 au un arhitect-sef; motivul este reglementarea stricta privind accesul in functie al acestora", spune ministrul Dezvoltarii, Cseke Attila. Statisticile arata ca, in ultimii 16 ani, au primit drept de semnatura pentru elaborarea documentatiilor de amenajarea teritoriului sau de urbanism 1.617 arhitecti, 322 de urbanisti si 78 de conductori arhitecti, iar dintre acestia doar 185 lucreaza in sistemul administratiei publice locale.

"12 judete din Romania nu au arhitecti sefi la nivelul consiliilor judetene, iar in Gorj si Buzau aceasta functie nu este ocupata in nicio unitate administrativ-teritoriala. Aproximativ o jumatate dintre municipii sunt fara arhitecti sefi, dar si un sector din Capitala este in aceasta situatie. In mediul rural, 2.843 de comune nu au arhitect sef. Reglementarile sunt prea birocratice si impiedica buna dezvoltare a localitatilor", a precizat Cseke Attila.

Noile reglementari incluse in OUG nr. 79/2021 prevad extinderea categoriei de studii si catre alte domenii de specializare conexe arhitecturii si urbanismului, de exemplu ingineria economica in constructii, in cazul municipiilor (altele decat cele resedinta de judet), oraselor si comunelor, cu conditia ca, in primul an de la numirea in functia de arhitect sef, aceste persoane sa absolve cursuri de formare profesionala continua de specialitate in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si autorizarii constructiilor. Totodata, in cazul in care, la concursul pentru ocuparea functiei de arhitect-sef la nivelul altor municipii decat resedintele de judet, orase si comune, nu se prezinta persoane cu 7 ani de experienta in domeniu, necesare conform reglementarilor in vigoare, la a doua procedura de concurs se accepta si candidati cu o vechime diminuata cu 2 sau 4 ani.

Noile prevederi ofera posibilitatea comunelor si oraselor de a avea arhitect sef prin asociatii de dezvoltare intercomunitara pentru mai multe unitati administrativ-teritoriale si elimina necesitatea atestarii arhitectilor sefi de catre Registrul Urbanistilor din Romania.

 

Potrivit datelor Asociatiei Oraselor din Romania (AOR), jumatate din municipiile tarii, peste 140 de orase, 17 consilii judetene si 2.843 de comune nu au in acest moment un arhitect-sef definitiv sau temporar, ceea ce reprezinta o adevarata problema in privinta eliberarii autorizatiilor necesare in domeniul constructiilor, eliberarii certificatelor de urbanism, dar si pentru realizarea unor proiecte de infrastructura locala.

Conform OUG nr. 79/2021, "pentru comunele care nu pot asigura ocuparea functiei de arhitect-sef si nu apartin unei asociatii de dezvoltare intercomunitara, constituite in conditiile legii, in vederea furnizarii in comun a serviciilor publice privind planificarea urbana si teritoriala, eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire, atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de catre un functionar public definitiv din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesionala continua de specialitate in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si autorizarii constructiilor".

Actul normativ nu reglementeaza aceeasi situatie pentru orase, municipii si municipiile resedinta de judet, ci trimit administratiile publice din aceste localitati, in cazul lipsei arhitectului sef definitiv sau temporar, sa isi avizeze documentele la arhitectul sef al consiliului judetean. Reprezentantii structurilor asociative din administratia publica locala sustin ca si in acest caz pot aparea probleme, mai ales ca 17 consilii judetene din tara nu au inca un arhitect-sef.

"Consideram ca este o legislatie cu dedicatie pentru comune. Mai ales ca in cazul lipsei arhitectilor sefi in mai multe localitati dintr-o anumita regiune, se recomanda ca unitatile administrativ-teritoriale sa infiinteze o asociatie de dezvoltare intercomunitara (ADI) care poate sa angajeze un arhitect-sef ce va raspunde de toate comunele, orasele si municipiile din apropiere. Dar, dupa cum stim, singurele ADI-uri viabile sunt cele din domeniul managementului deseurilor si managementului apei, care sunt alcatuite din peste 100 de unitati administrativ-teritoriale, care platesc cotizatii ce sunt folosite pentru plata angajatilor asociatiei respective. In cazul de fata, nu va constitui nimeni vreo ADI pentru a angaja un arhitect-sef, deoarece comunele nu sunt interesate, atat timp cat isi pot angaja in functia respectiva un functionar public definitiv, iar orasele si municipiile vor ramane descoperite in aceasta problema", au spus membri ai AOR.

Ei considera ca, pentru reglementarea situatiei, este nevoie de includerea unui amendament care sa prevada aceeasi situatie si pentru orase si municipii, precum aceea prevazuta pentru comunele din tara noastra.

"Nu credem ca poate exista vreo argumentatie care ar convinge pe cineva ca aceasta prevedere ar trebui sa se aplice doar comunelor, excluzand orasele si municipiile. Prin textul de la acest aliniat din OUG nr. 79/2021 s-a ajuns la situatia, deloc acceptabila, in care, atunci cand orasele si municipiile care nu pot asigura ocuparea functiei de arhitect-sef si nu apartin unei asociatii de dezvoltare intercomunitara, (...) acestea (orasele si municipiile) sunt trimise la structura de specialitate de la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru sectoarele acestuia, pe baza de conventie. Nu credem insa ca va fi posibil ca un astfel de amendament, ce ar include orasele si municipiile, sa fie asumat de parlamentarii din Comisia pentru Administratie Publica si Amenajarea Teritoriului. Este nevoie de o decizie politica, la nivelul conducerii PSD si PNL", au transmis membrii AOR.

Ei arata ca se poate reglementa de asemenea prin lege, ca situatia respectiva - de angajare, fie si temporara, a unui functionar definitiv ca arhitect sef - sa fie delimitata in timp, pentru ca in perioada respectiva orasele si municipiile sa aiba timp pentru a-si angaja un arhitect sef definitiv pe baza unui concurs si care sa respecte criteriile de pregatire profesionala stabilite in legislatia curenta.