Piata de arhitectura din Romania, evaluata la 746,85 milioane de lei (circa 160 de milioane de euro) conform celor mai recente date, disponibile pentru anul 2016, se afla pe o traiectorie ascendenta dupa regresul din perioada 2009-2014. Ca stadiu de dezvoltare, arhitectura se afla, insa, in punctul in care este inteleasa si conceputa ca locuire, respectiv la inceputul asimilarii acesteia ca mediu construit integrat, in opinia lui Alexandru Gavozdea, noul presedinte ales la conducerea Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR). Conform specialistului, particularitatile istorice si politice ale Romaniei au cauzat un decalaj in preluarea unor modele de actiuni moderne, participative si integrate de tratare a arhitecturii nu ca o "constructie", ci ca un spatiu al vietii avand diferite functionalitati, spatialitati sau estetici. Arhitectura a devenit din ce in ce mai importanta pe masura ce societatea romaneasca incepe deja sa perceapa mult mai clar rolul arhitectului, desi acest lucru este inca departe de un nivel generalizat.Interviu cu Alexandru Gavozdea (39 de ani), presedintele OAR, arhitect cu o experienta de 16 ani in domeniu.
- Care ar fi etapele principale prin care a trecut arhitectura din Romania, in perioada post-decembrista?
- Etapele principale au fost date de transformarile rapide ale societatii, pe toate palierele, mai ales ca in 1989 s-a decis politic anularea tuturor regulamentelor si planurilor de sistematizare incepute. Sa nu uitam ca arhitectura celei de-a doua jumatati a secolului XX a fost preponderent rezultatul unei comenzi publice, perioada post-decembrista a venit cu noi clienti privati, ceea ce a schimbat complet dinamica oraselor asa cum fusesera ele realizate pana in acel moment. Daca in anii '90 putem vorbi de o refacere a legislatiei in domeniu, dar care a fost elaborata si aprobata lent si tarziu, cu decalaje intre legi si etape, anii 2000 au adus primele regulamente de urbanism, dupa care functioneaza inca multe orase, desi acestea sunt demult depasite. Arhitectura s-a supus acestor noi reguli economice, politice si sociale, rezultand o crestere a mediului construit, dar nu si a calitatii locuirii.
- Ce rol ar trebui sa aiba arhitectul in societatea contemporana?
- Rolul arhitectului s-a transformat odata cu societatea. Fara ca Romania sa faca exceptie, locuitorii asteapta de la arhitecti o viziune mai buna pentru modul in care acestia isi desfasoara activitatile cotidiene sau de ocazie. Domeniul arhitecturii a evoluat astfel de la a fi un "proiect desenat", la a fi un sistem cu o analiza economica a investitiei, etapizare, interdisciplinaritate, dialog cu spatiul public, mentenanta - toate aspecte care vizeaza arhitectura, desi acest mod de lucru nu este inca aplicat uniform. Prin urmare, rolul lor profesional s-a modificat, iar arhitectii sunt nevoiti sa se adapteze la dinamica pietei, societatii si culturii, dar si sa prevada modificarile din comportament si sa creeze mentalitati in sensul dezvoltarii durabile, utilizarii rezonabile a resurselor si incluziunii sociale.
- Care sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta arhitectura si arhitectii din Romania, in 2018?
- Exista mai multe paliere de discutie. Numarul arhitectilor in Romania este cel mai mic din Europa, raportat la mia de locuitori, iar acest lucru se rasfrange asupra domeniului, cu o cerere de constructie foarte mare. Intregul sistem al constructiilor este unul deficitar la nivelul performantei regulamentelor si aplicarii acestora. Sirul de modificari legislative, intreruperi de politici publice, instabilitatea politica si economica, fac parte din factorii care influenteaza profesia de arhitect. Cresterile preturilor la materiale sau obtinerea tarzie a aprobarilor au contribuit la un clivaj intre clienti/ beneficiari si arhitecti, de cele mai multe ori cei din urma fiind redusi la procesul birocratic de a acoperi cu hartii interventia de arhitectura. Acest lucru trebuie schimbat, iar modul in care se practica arhitectura va trebui sa treaca printr-un filtru al calitatii.
- Care considerati ca sunt motivele pentru care se intarzie autorizarea constructiilor in Romania?
- Avem probleme reportate din domeniul legislativ si administrativ, autoritatile publice ajungand sa faca rabat de la anumite obligatii ale sale. Pe de-o parte, deprofesionalizarea aparatului administrativ este un fapt real si tulburator pentru mediul construit si de aceea consideram necesar sa fim pro-activi in a insista ca autoritatile locale sa deschida departamentele lor spre profesionisti care sa le fundamenteze deciziile si sa asigure calitatea actului administrativ. Pe de alta parte traim in era digitalizarii, in care sunt deja operationale solutii de eficientizare a proceselor birocratice care nu pot fi evitate, dar pot fi optimizate. In acest sens ne bazam ca viitoarele planurile urbanistice generale sa adopte sistemele de cartare GIS, in care sa fie mai usor de evidentiat indicatorii de construire. Ar fi de ajutor un sistem integrat care sa permita o analiza a documentatiei de autorizare, fara timpii inerti care apar inevitabil la un proces gestionat doar pe forte umane. In orice caz, recunoastem efortul comun care trebuie realizat: administratia sa asigure un cadru operational optimizat, iar profesionalistii din domeniu sa respecte prevederile legale, calitatea studiilor si documentatiilor, precum si buna practica in materializarea proiectelor.
- Cum evolueaza demersul de constituire a unei politici de stat in domeniul arhitecturii?
- Necesitatea elaborarii unei politici de stat in domeniul arhitecturii a fost constant un obiectiv al OAR, iar pana in prezent consideram ca am reusit sa intelegem mai multe din situatia existenta, deoarece solutiile trebuie sa vina in rezolvarea problemelor specifice. In acest sens, primii pasi sunt realizati: parteneriate cu alte organizatii profesionale, o relatie in general buna cu autoritatile centrale, o relatie cultivata in mod constant de OAR prin reprezentantii sai, un impact mai mare la nivel media. Trebuie sa recunoastem insa ca lucrurile se misca, chiar daca incet, si este important sa punem accent pe continuitate si consecventa, pentru a avea niste rezultate palpabile, masurabile. Dezvoltarea arhitecturii este un obiectiv pe termen lung, de aceea angreneaza mult efort si o serie de actiuni fara rezultate imediate, dar care contribuie la o imbunatatire generala. Ne propunem sa continuam si sa consolidam colaborarea cu autoritatile locale si societatea pentru a realiza o strategie comuna, care sa fie ulterior implementata de toti actorii urbani.
- Ce obiective aveti in calitate de presedinte al OAR, in actualul mandat?
- Mandatul meu sta sub cheia acronimului RESPECT, care insumeaza o serie de principii pe care le voi promova pentru a creste nivelul arhitecturii in Romania: (R)esponsabilitate, (E)ficienta, (S)olidaritate, (P)arteneriat, (E)xperienta, (C)comunitate, (T)ransparenta. Exista o nevoie imensa de colaborare, asociativitate si bunavointa din partea tuturor celor implicati in domeniul arhitecturii pentru indeplinirea obiectivele pe care OAR si le propune. Nu doresc disocierea dintre arhitectura si arhitecti, desi sunt aspecte specifice care trebuiesc tratate sensibil diferit, desi cu o baza comuna. Exista multe nemultumiri ale colegilor mei arhitecti legate de cum merg lucrurile in domeniu, dar aceste diferente sunt de analizat si corelat intr-o viziune comuna. OAR este o organizatie tanara, avand 17 de ani de la infiintare, iar in acest timp a trecut prin multe incercari pentru a intelege care este potentialul sau si directia in care se orienteaza. Ne dorim ca spatiul public sa ne considere un partener de incredere si expertiza in dezvoltarea urbana si rurala. Pentru ca acest lucru sa se intample avem si noi ca organizatie profesionala nevoie de o organizare interna mai eficienta, foruri de conducere responsabile si parteneri si colaboratori cu abilitati complementare.
