Un grup de lucru din cadrul Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) - Filiala Dobrogea a elaborat o serie de ghiduri de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural a imobilelor de locuit, vechi si noi, care sa respecte arhitectura traditionala a Dobrogei. In acest sens, o echipa de arhitecti din Constanta a realizat, inclusiv prin consultarea cu un reputat etnograf, o lucrare, prezentata in trei parti, care contine detalii, solutii si recomandari utile pentru toti cei interesati de arhitectura din aceasta regiune istorica a Romaniei. Referindu-se la partea care cuprinde arhitectura specifica din Dobrogea de Sud, autorii ghidului sustin ca „aceasta lucrare este rodul unei experiente acumulate pe teren de catre autori, dar si al activitatii energice desfasurate de catre Grupul Rural al Ordinului Arhitectilor din Romania. Ghidul isi propune sa solutioneze cat mai multe din cazurile de interventii posibile, fara a avea pretentia de a le acoperi pe toate, motiv pentru care continutul sau trebuie in permanenta imbunatatit si actualizat de catre cei preocupati de o proiectare responsabila in mediul rural. Respectarea rigida a recomandarilor ar putea sa nu fie benefica in toate cazurile, pentru o arhitectura de buna calitate fiind, de fapt, importanta intelegerea spiritului in care a fost conceput acest ghid”. In cazul ghidului de arhitectura dedicat Deltei Dunarii, autorii arata ca „lucrarea respectiva isi propune sa fie un set de reguli usor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul «asa da» sau «asa nu»)”, iar la partea destinata zonei care cuprinde Dobrogea Centrala si Muntii Macinului, se arata ca „scopul acestui material este de a furniza un instrument de lucru locuitorilor din mediul rural, autoritatilor locale si, in general tuturor celor interesati de specificul zonei”.
„In general, casa dobrogeană are inaltimea peretilor mai mare decat inaltimea acoperisului! Nici grilajele nu fac parte din specificul dobrogean, iar ca masuri antiefractie sau antivandalism se pot folosi foliile speciale la vitraje. De asemenea, nici decorarea pe toată suprafata fatadei nu se regaseste in specificul local. Astfel, se va evita ca fatadele sa fie placate complet cu piatră spartă sau cu elemente de lemn. Ca regula generala, sunt interzise culorile stridente, materialele lucioase, sidefate, elementele prefabricate metalice, din beton sau ipsos si materialele plastice”, a subliniat arh. Ignis Duvagi, coordonatorul ghidului.
„Nu sunt permise demisoluri decat in cazul denivelarilor mari ale terenului. Sunt interzise geamul colorat, geamul bombat, geamul reflectorizant, rulourile exterioare si obloanele din PVC sau metalice, caramida de sticlă şi alte tipuri de sticlă structurală, culorile stridente la elementele de tamplarie, necaracteristice localitatii”, a precizat, referindu-se la alte elemente specifice regiunii dobrogene, arh. Narcis Gelal, un alt autor al studiului.
***
Din echipa de arhitecti de la firma All Arhitectura, care s-au implicat in proiectul ghidurilor de arhitectura pentru regiunea Dobrogei, mai fac parte dr. Sebastian Ionescu si Sorin Vatamaniuc, care au lucrat alaturi de Grupul Rural al OAR, iar consultant a fost istoricul Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară din Constanta. Ghidul, aparut cu sprijinul OAR - Filiala Dobrogea, a fost finantat din fondul denumit „Timbrul Arhitecturii” si poate fi descarcat de aici!