Pentru a face fata provocarilor din acest an trebuie sa construim o economie regenerativa si de colaborare. Miercuri, 1 iulie 2020, Guvernul Romaniei a comunicat Planul National de Investitii si Relansare Economica, pe care intregul mediu de afaceri il astepta de cateva saptamani. Un aspect notabil subliniat de catre Guvern in contextul actual este ca Romania a inregistrat a doua (dupa Irlanda) cea mai ridicata crestere economica din cadrul UE, desi primele semnale de scadere economica la nivelul statelor membre s-au manifestat inca din primul trimestru al acestui an, cu o medie de -2,6% pentru UE27 si -3,2% pentru Zona Euro, arata o analiza Mazars Romania.Desi numarul contractelor de munca suspendate sau incheiate a inregistrat o descrestere la 1 iunie, comparativ cu lunile anterioare, companiile afectate de Covid-19, ca urmare a inchiderii temporare a activitatii, urmaresc cu atentie masurile de sprijin din partea Guvernului Romaniei aplicabile in urmatoarele luni ale anului 2020.
"Asa cum ne asteptam la inceputul lunii martie, impactul asupra contractelor de munca se resimte puternic, atat la nivelul capacitatii agentilor economici de a gestiona resursele umane, dar si la nivelul relatiilor comerciale cu partenerii de afaceri. Desi companiile din sectorul alimentar, farma si servicii au ajutat enorm in aceasta perioada persoanele ale caror companii au fost afectate de Covid-19 prin angajarea acestora, numarul contractelor incheiate si al somajul tehnic este foarte mare. Speram ca acest plan de relansare economica al Romaniei sa ne conduca pe un drum rapid de revenire si ca industriile care in acest moment sunt stabile din punct de vedere financiar sa continue cu aceste initiative de solidaritate", a mentionat Andreea Georgescu (foto), Head of HR Advisory, Mazars Romania.
- Momentan, Guvernul confirma ca va continua sa sprijine prin masurile luate:
- Prevenirea concedierilor dupa perioada de criza, inclusiv dupa cea de sprijin prin intermediul somajului tehnic;
- Protejarea locurilor de munca din sectoarele strategice;
- Reinsertia pe piata muncii a persoanelor care schimba domeniul de activitate, inclusiv a romanilor reveniti de la munca din alte tari;
- Mentinerea liniilor de productie pe piata interna.
Acest sprijin se va baza pe trei instrumente:
- Fonduri europene nerambursabile (POCU);
- Programul SURE al Comisiei Europene;
- Bugetul de stat/ Bugetul asigurarilor de somaj.
Cele mai asteptate masuri in perioada urmatoare sunt cele care vor clarifica cum vor putea angajatorii sa utilizeze schema de finantare a programului redus de munca (munca flexibila). Aceasta schema de finantare va fi acoperita prin fondurile puse la dispozitia statelor UE, prin programul SURE. Obiectivul initiativei este de a sustine, prin finantarea unei parti a salariilor, reluarea activitatii angajatilor care vor avea program redus de munca.
"Sprijinul financiar propus de Guvern (avand ca inspiratie, intr-o anumita masura, modelul Kurzarbeit implementat in Germania de cateva zeci de ani) ar urma sa fie aplicabil la nivelul companiilor a caror cifra de afaceri s-a redus cu cel putin 10%, comparativ cu luna similara a anului trecut si, prin urmare, sunt nevoite sa ajusteze in sensul reducerii, programul de lucru pentru cel putin 10% din angajati. Astfel, angajatorul va acoperi partea din salariul brut prevazut in contractul individual de munca cu norma intreaga pro-rata la timpul de munca redus. Statul, printr-un sistem administrat de ANOFM va plati o indemnizatie care reprezinta maximum 75% din diferenta dintre salariul brut inregistrat inainte de scaderea cifrei de afaceri la nivelul angajatorului (i.e. salariul brut neredus) si salariul brut redus platit de angajator pentru programul redus de munca. Insa, nu vor fi afectate drepturile aditionale salariului, asa cum rezulta din contractul individual/ colectiv de munca sau din regulamentul intern (de exemplu, beneficiile existente)", a precizat Lucian Dumitru, Senior Manager, Tax Advisory, Mazars Romania.
Masura poate fi implementata pentru un termen minim de trei pana la sase luni.
