Guvernele din lumea intreaga au fost nevoite sa faca o alegere dificila in anul 2020: inchiderea economiei prin lockdown sau pierderi mari de vieti omenesti. La debutul pandemiei, guvernele au adoptat o solutie care a avut doua caracteristici: (i) a sacrificat economia si (ii) nu a continut o garantie ca odata ce va fi epuizata nu va duce la necesitatea unei noi interventii.
Este evident acum, in lumina experientei, ca societatea are nevoie de o solutie care, in timp ce tinteste la un rezultat similar referitor la reducerea ratelor de infectare, tinteste in acelasi timp si la minimizarea costurilor economice. Referitor la acest din urma aspect, este necesar ca solutia adoptata sa nu contina elemente ce ar putea face necesara o noua interventie o data ce solutia este complet implementata (epuizata).
Trebuie spus totusi ca, in ciuda neajunsului mentionat referitor la economie, in fata unui inamic aproape necunoscut, lockdownurile generalizate au avut un mare beneficiu: au castigat timp pentru ca medicii si oamenii de stiinta sa inteleaga si sa conceapa proceduri si recomandari de sanatate publica, menite sa contribuie la incetinirea raspandirii virusului.
Noile achizitii in termeni de proceduri si recomandari au permis aplicarea de masuri tintite ale autoritatilor. De exemplu, redeschiderea activitatii unor sectoare, chiar daca pe scara limitata, nu ar fi fost posibila fara intelegerea protectiei care rezulta din combinarea unor masuri precum pastrarea distantei fizice, purtarea mastii si igiena mainilor. Eficienta purtarii mastii, azi un gest banal, a fost contestata la inceput de catre unele autoritati sau de unele grupuri din societate.
La nivel global, planificat sau nu, ne indreptam catre un tip de solutie care isi propune concomitent costuri economice reduse si scaderea ratei de infectare. Daca masurile concrete adoptate de autoritati vor fi coerente cu aceasta abordare, o alta interventie nu va mai fi necesara, avand in vedere si contextul favorabil produs de iminenta distributie a unor vaccinuri.
Evolutia mobilitatii si activitatea economica
Concluziile a doua rapoarte FMI (WEO si REO) care analizeaza rezultatele lockdown-urilor generalizate din primavara lui 2020, subliniaza faptul ca beneficiile economice ale unei redeschideri rapide si timpurii, nu sunt semnificative, daca riscurile la adresa sanatatii oamenilor persista. Guvernele ar trebui sa nu retraga prematur politicile de sustinere economica si sa continue cheltuielile pentru schemele de securitate sociala. De asemenea, factorii de decizie politica ar trebui sa exploreze masuri cu costuri mai reduse decat un lockdown si care pot limita infectarile, precum extinderea testarilor, telemunca, incurajarea respectarii masurilor de igiena si a purtarii mastilor.
Dupa ce a fost ridicata starea de urgenta in 15 mai 2020, mobilitatea a inregistrat o tendinta de crestere in Romania, fiind un precursor al reluarii activitatii economice. Desi a crescut, mobilitatea a ramas totusi sub valorile pre-pandemie. In patru din cele sase sectoare analizate, si anume in sectoarele Magazine si Recreere, Bacanii si farmacii, Statii de transport public si Locuri de munca. Doar sectorul Parcuri a inregistrat o crestere a mobilitatii peste nivelurile pre pandemie, explicata prin faptul ca relaxarea restrictiilor s-a suprapus cu incalzirea vremii. In fine, asa cum este de asteptat, ca urmare a reluarii activitatilor cotidiene, sectorul Rezidential (resedinta/ domiciliu) a inregistrat o scadere a mobilitatii, dupa ce a atins valori foarte ridicate in timpul starii de urgenta, indicand ramanerea oamenilor in locuinte.
Unul dintre factorii pentru care Mobilitatea nu a revenit in mod consistent la nivelul pre-pandemie, nici atunci cand restrictiile au fost aproape complet inlaturate, a fost telemunca, adica practica de a munci de acasa, facilitata de reglementarile nou adoptate. Totusi, incepand cu sfarsitul lunii octombrie 2020 se poate observa scaderea mobilitatii, desi trendul are o panta mai mica daca facem comparatia cu perioada starii de urgenta instituita in martie, avand in vedere absenta unui lockdown sever.
Intr-un studiu recent in care s-au analizat strategiile de ridicare a restrictiilor in 22 de state europene, Franks et al. (2020) arata ca mobilitatea este un bun proxy pentru activitatea economica, in linie cu alte cercetari referitoare la corelatia dintre mobilitate si activitatea economica. Sampi si Jooste (2020) arata ca Indicele de Mobilitate construit de Google este un bun precursor (predictor) pentru nivelul productiei industriale.
Corelatia dintre indicele de mobilitate si activitatea economica ar putea fi afectata de faptul ca sectoarele afectate de scaderea mobilitatii, de exemplu cel al Magazinelor, pot inregistra incasari chiar si in absenta clientilor in magazinele fizice, daca isi muta activitatea in online (un anume efect de substitutie). Insa influenta acestui efect ramane limitata atat timp cat multe activitati din diverse sectoare nu pot fi desfasurate online, necesitand redeschiderea fizica activitatii.
Franks et al. (2020) au aratat ca o schimbare de o unitate in indicatorul redeschidere este asociata, in medie, cu o crestere a mobilitatii intre 1 si 1,5 pp. Efectul se diminueaza cu timpul dar ramane semnificativ din punct de vedere statistic pentru aproape doua saptamani. Astfel, o deschidere brusca a tuturor celor 6 sectoare va creste mobilitatea in decursul unei saptamani cu aproape 20%. Insa cresterea mobilitatii vine cu pretul infectarilor. In medie, o relaxare a restrictiilor cu o unitate duce la cresterea numarului de noi cazuri cu 7-10% in trei saptamani (Franks, 2020, p 2,3).
In medie, in statele europene industria a fost primul sector deschis, urmata de alte sectoare in faza a doua, precum retailul si serviciile. Scolile si turismul s-au redeschis in ultimele faze, desi in unele state scolile s-au redeschis mai devreme. La 30 iunie 2020, Romania ridicase 33% din restrictii, la polul opus aflandu-se Franta care ridicase 66% din restrictiile impuse in starea de urgenta.
Pregatirea redeschiderii
Momentul relaxarii restrictiilor trebuie foarte bine gandit. Daca relaxarile se opereaza atunci cand ratele de infectare sunt in crestere, sau daca sunt operate brusc, fara sa existe o esalonare a acestora in timp, atunci numarul de infectari ulterioare va fi mai mare. O redeschidere de doua ori mai rapida (raportat la orice nivel) va duce la o crestere mai mult decat proportionala a cazurilor noi. Efectul asupra mobilitatii ramane acelasi, indiferent de ritmul relaxarii, dar efectele sunt diferite in temeni de noi infectari (Franks, 2020).
In toate statele analizate, ridicarea restrictiilor a fost insotita de masuri si comportamente complementare.
Cel mai des se utilizeaza masca pentru a se acoperi gura si nasul si distantarea fizica. De asemenea, mai mult de jumatate din statele europene au crescut capacitatea de testare si au lansat aplicatii de urmarire a contactilor.
Glaser et al. (2020) au aratat ca actiunile guvernelor au efecte directe (restrictiile ii impiedica pe oameni sa iasa din case), dar si indirecte (ridicarea reglementarilor semnalizeaza ca activitatea este sigura). Intr-un studiu publicat in august 2020, Glaser si colaboratorii au creat un model de invatare din dereglementare care arata ca, in SUA, ridicarea restrictiilor referitoare la vizitele la restaurant au avut acest efect indirect de semnalizare a faptului ca activitatea in sine este una sigura, ceea ce in unele state a condus la cresterea ratei de infectare. Autorii studiului au observat si un raspuns asimetric fata de impunerea restrictiei. Astfel, impactul eliminarii restrictiei a fost mai puternic decat cel al impunerii ei.
Majoritatea economiilor europene au urmat o relaxare etapizata, iar unele strategii de redeschidere a economiilor dupa primul lockdown au fost asociate cu un risc de reinfectare mai scazut. Pe langa masurile luate, Guvernele ar trebui sa tina cont ca fara o buna informare a cetatenilor, impactul acestora va ramane sub nivelul potential. De asemenea, avand in vedere efectul indirect de semnalizare al masurilor guvernamentale, comunicarea masurilor de relaxare detine un rol esential.
Restrictiile trebuie ridicate doar atunci cand exista implementate metode de monitorizare eficienta a infectiilor si testare extinsa. Nu in ultimul rand, trebuie incurajate comportamentele constructive si responsabile ale oamenilor, cum ar fi autoizolarea la cele mai mici semne de boala, purtatul mastii, spalatul pe maini, pastrarea distantei fizice.
Al doilea val al pandemiei si severitatea masurilor
Lockdownul generalizat, ca in primavara lui 2020, a provocat scadere economica la nivel global. In Romania, PIB-ul s-a contractat cu 10,3% in T2 2020 comparativ cu T2 2019. FMI prognozeaza pentru Romania o contractie a PIB de 4,8% in 2020, urmata de cresteri de 4,6% in 2021 si 3,9% in 2022. Datele provizorii arata ca scaderea PIB pe primele trei trimestre din 2020, comparativ cu primele trei trimestre din 2019, a fost de 5,1%.
Guvernele din intreaga lume se confrunta acum cu al doilea val al pandemiei. Atat timp cat masurile vor fi luate tintit, sansele de a reduce impactul negativ asupra economiei este unul real. Avem avantajul experientei de aceasta data, spre deosebire de primavara lui 2020. Stirile despre un vaccin sunt pozitive si induc optimism, atat de necesar pentru a face fata unei ierni pline de provocari in special pentru sistemul de sanatate. De asemenea, sectoarele care au fost afectate puternic de pandemie in primul val, au deja procedurile de lucru in functiune inca din primavara si pot fi reactivate daca situatia o va impune.
Indicele de severitate a restrictiilor guvernamentale arata o inasprire a masurilor fata de lunile de vara incepand cu luna octombrie 2020 in majoritatea tarilor analizate. Indicatorul prezinta insa la acest moment valori mai mici comparativ cu luna martie 2020 in majoritatea statelor.
Chiar si asa, restrictiile impuse fac ca sprijinul guvernamental pentru economie sa fie inca necesar. Si la nivel European au fost luate o serie de masuri de sprijin economic pentru ca statele membre sa isi poata proteja cetatenii si atenua consecintele socioeconomice negative ale pandemiei. In acelasi timp, Guvernele incearca sa produca efecte pe termen lung prin sprijinul economic pe care il acorda marilor companii. De exemplu, guvernul francez a conditionat bailout-ul Airbus de obligatii de mediu iar Franta, Danemarca si Polonia au refuzat sa sprijine firme inregistrate in paradisuri fiscale.
In Romania, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania in luna septembrie 2020 a crescut cu 1 punct fata de luna anterioara, dar este in scadere cu 13,2 puncte fata de septembrie 2019. Evolutia s-a datorat componentei de conditii curente a Indicatorului. Astfel, Indicatorul conditiilor curente a crescut, fata de luna anterioara, cu 10,5 puncte, iar fata de septembrie 2019 se inregistreaza o scadere cu 32,3 puncte.
Si indicatorul Anticipatii a crescut in luna august cu 3,8 puncte pana la valoarea de 35 de puncte. Comparativ cu aceeasi luna a anului 2019, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 3,7 puncte. De asemenea, analistii financiari anticipeaza ca impactul economic al coronavirusului se va resimti puternic pana in trimestrul III al anului 2021. 56% dintre participanti considera ca telemunca se va permanentiza, ceea ce va avea un impact negativ de cativa ani asupra pietei de inchiriere a spatiilor de birouri in timp ce va conduce spre cresterea cererii de proprietati rezidentiale.
De asemenea, din datele Bancii Central Europene se observa un impact redus al nivelului de stres financiar sistemic (date disponibile pana in septembrie 2020), dupa varful inregistrat in primavara.
Noile restrictii impuse la nivel mondial par sa incetineasca pentru moment revenirea economica. Al doilea val al pandemiei va testa capacitatile guvernelor de a face fata presiunilor sanitare si economice. Indicele activitatii in timp real al The Economist, care pleaca de la datele de mobilitate ale Google, arata ca revenirea economica a SUA s-a oprit ca urmare a cresterii ratei de infectare. Europa, cu un numar mai ridicat de infectii, urmeaza aceeasi traiectorie descendenta. Efectele asteptate nu sunt insa la magnitudinea celor din primavara insa vor fi dureroase pentru sectoarele care vor fi afectate direct.
Incertitudinea va ramane ridicata in lume, iar refacerea increderii este esentiala pentru parcursul economiei. Desi exista semne imbucuratoare si vesti importante referitoare la o viitoare accesibilitate generala a vaccinurilor, s-a observat inca din primul val ca masurile restrictive au avut impact direct asupra economiei. Astfel, Guvernele din intreaga lume vor incerca sa evite lockdownurile generalizate (sau vor introduce restrictii generale pe perioade scurte) si sa reduca in acelasi timp rata de infectare prin masuri complementare si restrictii tintite.
Traiectoria pandemiei in tara noastra va fi influentata de raspunsul ferm al autoritatilor la focare dar si de conduita si simtul de responsabilitate ale cetatenilor. O mai mare mobilitate a indivizilor adica evitarea lockdownului generalizat pe perioade lungi, asociata cu responsabilitate individuala si masuri complementare de igiena si distantare fizica vor contribui la o recuperare mai facila a cresterii economice in anii urmatori si la mentinerea sub control a crizei sanitare.
*** Articol de Ioana Muntean, Consultant strategie in Cancelaria BNR.