Pandemia Covid-19 a perturbat multe planuri de afaceri, avand drept efect amanarea sau anularea a 35% dintre proiectele de investitii straine directe (ISD) din Europa in 2019, potrivit celei de a 20-a editii a studiului EY Europe Attractiveness Survey. Totodata, analiza proiectelor de investitii din 2019 evidentiaza performante anuale mai bune comparativ cu cele din 2018 (0,9%, in crestere de la -4%).
Conform studiului derulat in aprilie 2020, 49% dintre respondenti considera ca Europa risca sa devina o destinatie mai putin atractiva pentru investitii, pe fondul ingrijorarilor legate de o viitoare instabilitate economica provocata de pandemie. Cu toate acestea, pe termen scurt, investitorii isi pastreaza optimismul, 51% dintre liderii mediului de afaceri anticipeaza o usoara scadere a numarului de proiecte initiate, in timp ce 11% dintre respondenti nu se asteapta la abateri de la planurile lor de investitii in 2020.
In acelasi timp, 80% dintre liderii chestionati au declarat ca pachetele de stimulente guvernamentale le influenteaza deciziile de investitii si ca vor acorda prioritate tarilor care au implementat masuri de sprijin mai solide in ceea ce priveste combaterea efectelor provocate de pandemie.
"Europa se poate mentine atractiva pentru investitii cu conditia sa actioneze si sa reactioneze hotarat in trei directii majore: adoptarea tehnologiei, sustenabilitate si rezistenta la socuri a lantului de aprovizionare, deoarece acestea vor influenta viitoarele decizii de investitii. E important ca Europa sa ramana o destinatie favorita pentru proiectele de investitii, iar, in acest sens, este vital ca guvernele sa adopte mentalitatea specifica mediului de afaceri, sa faca eforturi in directia inovarii si crearii de noi strategii de atragere a investitiilor straine directe, nu numai pentru a reduce somajul, ci si pentru a sprijini o crestere economica echilibrata", considera Bogdan Ion, Country Managing Partner EY Romania si Moldova si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale.
Harta investitiilor straine directe
Datele releva ca 52% dintre proiectele ISD la nivel global din perioada 2015-2019 au provenit din tari europene, ceea ce arata ca investitiile straine directe din Europa pot reprezenta o forta economica si transformationala incredibila pentru Europa. In 2019, sapte dintre principalele zece tari investitoare la nivel global au provenit din Europa. Aproape un sfert dintre proiecte (23%) au provenit din SUA.
In privinta destinatiilor ISD, in 2019, Franta a inregistrat cea mai mare crestere anuala a proiectelor noi (17%, cu 1.197 de proiecte noi), depasind, pentru prima data, Regatul Unit in topul celor mai atractive destinatii din Europa. In pofida unei scaderi a numarului de proiecte de investitii in 2018, analiza arata ca proiectele de investitii din Germania au ramas la acelasi nivel in 2019 (971 de proiecte in 2019, 973 de proiecte in 2018).
Regatul Unit ramane insa o destinatie atractiva, inregistrand o crestere de 5% a investitiilor, cu 1.109 de proiecte in 2019, la mica distanta in urma Frantei. Cresterea investitiilor in Regatul Unit apare concomitent cu o diminuare a preocuparilor legate de Brexit in randul investitorilor. Aproape un sfert dintre respondenti (24%, fata de 38% in 2018) au indicat incertitudinile legate de Brexit drept unul dintre principalele trei riscuri in ceea ce priveste atractivitatea la nivelul intregului continent european.
Crestere de 158% a ISD in constructii, in 2019
Raportul evidentiaza cresterea inregistrata de sectoarele care necesita o forta de munca specializata. De exemplu, constructiile au marcat o crestere de 158% a proiectelor de investitii straine directe in 2019 (cu 124 de proiecte in 2019, fata de 48 de proiecte in 2018), iar sectorul tehnologiei informatiei, comunicatiilor si media de 117% (cu 241 de proiecte in 2019, fata de 111 proiecte in 2018).
In timp ce sectorul textilelor si articolelor de imbracaminte din Europa Occidentala a inregistrat performante solide, proiectele de investitii straine directe in Europa Centrala si de Est au scazut cu 22% la nivelul intregului sector. Cu toate acestea, studiul arata ca aproape patru din zece companii (37%) iau in considerare o extindere a capacitatilor lor de productie in Europa.
Desi datele sugereaza ca proiectele din sectorul digital au inregistrat o usoara scadere anuala (-1%), 55% dintre organizatiile care au participat la studiu intentioneaza sa imbunatateasca experienta digitala a clientilor si interactiunile dintre companie si client. In acelasi timp, 82% preconizeaza ca ritmul de adoptie a tehnologiei se va accelera in urmatorii trei ani.
Proiectele ISD si crearea de locuri de munca in Europa - o intersectie esentiala
Intre 2003 si 2017, proiectele de investitii straine directe au generat peste 11 milioane de noi locuri de munca in Uniunea Europeana. Pe fondul pandemiei, raportul indica un potential declin, de pana la 50% al numarului de noi locuri de munca create ca urmare a finalizarii proiectelor de investitii. Pentru a se proteja de astfel de potentiale scaderi, guvernele trebuie sa isi adapteze sistemele de educatie, de pregatire si dezvoltare, astfel incat sa asigure o forta de munca cu abilitatile potrivite peisajului post-Covid-19.
Datele sugereaza ca sectorul digital si cel al serviciilor pentru intreprinderi (inclusiv serviciile juridice si profesionale) au generat aproape un sfert (24%) dintre noile locuri de munca in 2019. Tari precum Irlanda, Polonia si Portugalia, care atrag proiecte de investitii straine directe ce vizeaza dezvoltarea de software si activitati de cercetare-dezvoltare dedicate serviciilor, isi vor mentine, probabil, niveluri ridicate de noi locuri de munca create.
Cu toate ca pandemia Covid-19 are un impact asupra a numeroase sectoare si industrii, sectorul transporturilor (inclusiv producatorii si furnizorii din industria auto si industria aeronautica) se confrunta cu cel mai mare risc. Acest sector a contribuit cu 23% din numarul de noi locuri de munca in 2019 (in scadere de la 25% in 2018). Studiul arata ca acest sector a inregistrat cele mai mari perturbari la nivelul lanturilor de aprovizionare si cele mai mari pierderi de venituri, ceea ce a dus la amanarea, reducerea sau anularea unui procentaj mai mare de proiecte in comparatie cu alte sectoare.
Lanturile de aprovizionare, durabilitatea si impactul Covid-19
Lanturile de aprovizionare au fost perturbate la scara larga de pandemie, dar, pentru a restabili functionarea acestora si pentru a asigura rezistenta la socuri in viitoarele lanturi de aprovizionare de la nivelul intregii Europe, respondentii planifica reconfigurarea acestora, prin intermediul unei noi combinatii de reshoring, nearshoring si offshoring.
Multi respondenti considera ca pandemia COVID-19, riscul unor viitoare pandemii, schimbarile climatice si o intensificare a tensiunilor geopolitice vor amplifica nevoia de lanturi de aprovizionare flexibile si adaptabile la provocarile viitoare.
83% dintre companii anticipeaza ca lanturile de aprovizionare regionalizate vor inlocui actuala lor infrastructura globala.
Pe langa necesitatea unor lanturi de aprovizionare regionalizate, pandemia a crescut gradul de constientizare si exigentele legate de sustenabilitate in randul consumatorilor, aproape sase din zece respondenti (57%) reiterandu-si planurile de a-si concentra atentia asupra schimbarilor climatice si sustenabilitatii in urmatorii trei ani.