MDLPA a publicat lista de proiecte depuse in cadrul Programului Anghel Saligny, fiind o masura suplimentara de transparenta fata de PNDL, cand aceste date nu s-au publicat. Cu alte cuvinte, nu stim nici acum cine a depus proiecte in PNDL. Mentionam ca EFOR a solicitat zilele trecute aceste date si prin intermediul legii 544/2001 privind accesul la informatii de interes public.Sesiunea de depuneri s-a desfasurat intre 23 septembrie si 8 noiembrie 2021. Au fost depuse 7545 de proiecte, cu o valoare totala de 137 de miliarde de lei. Suma totala promisa pentru implementarea Programului Saligny este de 50 de miliarde de lei.
In perioada urmatoare, ministerul le va aproba in limitele creditelor de angajament, prin ordin de ministru. Reamintim ca EFOR a criticat modul de reglementare a programului si criteriile de alocare care sunt foarte neclare si pot fi aplicate clientelar. Aceasta analiza rapida reflecta doar cateva statistici legate de proiecte, urmand ca o cercetare mai ampla sa fie publicata ulterior.
Cateva concluzii
- Au fost depuse proiecte in valoare de 137 de miliarde de lei, de catre 3147 de entitati, incluzand comune, orase, municipii si consilii judetene.
- Cele mai multe proiecte au fost depuse de catre comune, si in termeni de sume (90 mld. lei, adica 65%), si ca numar (78%). 14% din banii solicitati provin din proiecte depuse de consilii judetene, iar 6% din banii ceruti de Municipiul Bucuresti, care a depus proiecte in valoare de 8,6 miliarde de lei. Si sectoarele au solicitat un miliard de lei.
- Cele mai multe proiecte au fost depuse de Municipiul Hunedoara (76), urmat de Sfantu Gheorghe (CV), cu 47 si Primaria Bucuresti, cu 38 de propuneri. La nivel de comune, cele mai multe proiecte au fost depuse de catre Mosnita Noua din Timis, cu 19 proiecte.
- Localitatea cu cea mai mare suma solicitata pe cap de locuitor (2,3 milioane lei) este comuna Batrana din judetul Hunedoara, care are cea mai mica populatie din tara. In 1383 de cazuri suma solicitata, pe cap de locuitor, este mai mare de 100 de mii de lei, in 1633 de situatii se afla intre 10.000 si 100.000 de lei pe cap de locuitor. Cea mai mica suma pe cap de locuitor a fost solicitata de Municipiul Bucuresti, adica 154 de lei, explicabila si prin populatia numeroasa.
- Daca ne uitam pe judete, situatia este diversa. Suma solicitata de Bucuresti (fara sectoare), reprezinta 7% din valoarea totala. Apoi urmeaza Timis cu 5,8%, Bihor (3,54%), Sibiu (3,42%) si Botosani (3,12%). Pe ultimele locuri, cu valori intre 1 si 1,5% din suma totala solicitata se afla Ialomita, Covasna, Dambovita, Ilfov si Braila. Datele ne arata ca nu neaparat judetele sarace au cerut cei mai multi bani, avand in vedere ca in top se afla chiar unele dintre cele mai bogate judete din tara.
- UAT-urile conduse de PSD si PNL au solicitat bani in procente relativ egale, aproape de 39%. Cererile USR constituie un pic peste 2% din bani. Suma mare destinata independentilor se datoreaza valorii cerute de Primaria Bucuresti. UDMR a solicitat 6% din bani.
- La PSD trei sferturi din bani au fost ceruti de comune, iar la PNL 67% din fonduri sunt solicitate de primariile din mediul rural. La USR aproape jumatate din bani au fost ceruti de comune, 16% de municipii, iar 27% de sectoare. La UDMR, comunele au fost responsabile pentru 61% din fonduri solicitate, iar consiliile judetene si orasele au cerut in mod egal 16%.
- Conform asteptarilor, cei mai multi bani au fost solicitati pentru drumuri – adica 60% (82 mld) -, la care se mai adauga 7% (9,7 mld) pentru drumuri si poduri. Pentru apa-canal s-au cerut 11 miliarde de lei, adica 8,5% din bani, iar pentru alimentare cu apa 4,9 mld lei, adica 3,6% din bani.
- Desi cea mai mare parte a solicitarilor vin tot din mediul rural, Primaria Municipiului Bucurestiul iese in fata cu solicitari care contrazic logica programului. Desigur ca orice unitate administrativ teritoriala poate depune proiecte (si ca orice primar trebuie sa arate in fata alegatorilor ca depune proiecte pentru a imbunatati situatia orasului), insa Saligny ar trebui sa ramana in esenta un program care sa finanteze localitati cu mai putine resurse, nu cele mai bogate primarii sau consilii judetene din Romania, chiar daca si acestea au nevoie de fonduri.
- Legat de pasul urmator, si anume aprobarea proiectelor, care sunt cat se poate de diverse ca propuneri tehnice si financiare, reiteram nevoia transparentei in implementarea criteriilor si solicitam ministerului sa publice grila de evaluare pe care o va aplica, pentru a intelege mai bine de ce unele proiecte vor fi selectate si altele nu si pentru a evita comportamentele clientelare din cadrul PNDL.
- Ne exprimam speranta ca grila de evaluare va include o evaluare a sustenabilitatii proiectelor propuse spre finantare din perspectiva comunitatilor pe care le deservesc.
