Toate privirile sunt atintite asupra consumatorului european: Consumul privat este esential in determinarea formei si vitezei de recuperare a sectorului de retail care, in urma pandemiei generate de virusul COVID-19 a avut de suferit. Scaderea brusca a cheltuielilor consumatorilor din primul semestru al acestui an a depasit-o cu mult pe cea din timpul Marii Crize Financiare si in tipul Crizei Datoriilor din Zona Euro, iar fara o revenire semnificativa a consumului privat, perspectivele de redresare economica vor ramane destul de reduse.
Acest lucru explica entuziasmul generalizat cu privire la aparenta recuperare in forma de V a vanzarilor retail in Europa, concretizata din momentul in care guvernele din intreaga regiune au ridicat restrictiile la sfarsitul lunii aprilie. Multe dintre economiile europene importante, inclusiv cele de top, precum Germania, Franta, Tarile de Jos si Marea Britanie, au revenit sau chiar au depasit nivelul vanzarilor din luna februarie, adica cel de dinainte de criza.
In mod surprinzator, ritmul redresarii actuale a comertului cu amanuntul depaseste cu mult ceea ce am vazut in urma Marii Crize Financiare si a Crizei Datoriilor din Zona Euro.
Totusi, o redresare in forma de V a comertului cu amanuntul in perioada imediat urmatoare crizei nu inseamna o redresare in forma de V a consumului privat. Exista trei motive pentru care redresarea consumului in Europa va fi diferita de tendinta comertului cu amanuntul:
1. Vanzarile cu amanuntul ≠ consumul privat: De fapt, vanzarile cu amanuntul nu reprezinta un indicator foarte bun pentru pulsul consumului. La urma urmei, acestea reprezinta doar aproximativ 45% din consumul privat, restul fiind alcatuit majoritar din cheltuieli legate de locuinta precum si din servicii. Acestea din urma (aproximativ 25% din total) vor fi in mod disproportionat mai afectate in contextul crizei actuale deoarece „cheltuielile sociale” sunt reduse din cauza persistentei temerilor.
Un indicator mai bun pentru perspectivele consumului privat este asadar increderea consumatorului care ramane inca destul de scazuta, sub media pe termen lung in toate economiile europene, alaturi de intentiile ridicate de economisire.
2. Bunurile de folosinta indelungata - pregatiti-va pentru o revenire in forma de W in comertul cu amanuntul: Revenirea brusca a comertului cu amanuntul a fost ajutata de un impuls temporar in cererea de bunuri de folosinta indelungata, care este putin probabil sa continue. De exemplu, cererea pentru mobilierul si bunurile de recreere si cultura a persistat in trimestrul II, intrucat consumatorii au cheltuit mai mult din veniturile disponibile pentru infrumusetarea caselor si gradinilor si amenajarea de birouri virtuale in timpul restrictiilor. In plus, reducerea temporara a TVA-ului in Germania a dat un avant suplimentar. Cu toate acestea, nu credem ca cheltuielile pentru bunurile durabile (aproximativ 11% din consumul privat total), care tind sa fie strans legate de ciclul crizei, pot ramane prea mult timp imune la declinul generat de Covid-19.
Acest lucru este valabil mai ales in conditiile in care ne asteptam la o crestere a somajului in lunile urmatoare, intrucat schemele de sprijinire a veniturilor sunt pe sfarsite iar insolventele urmeaza sa creasca. De fapt, este timpul sa ne dam seama ca si in lipsa unui al doilea val de infectie semnificativ, revenirea in forma de V in comertul cu amanuntul se va dovedi a fi doar prima etapa a unei recuperare in forma de W.
3. Atentie la tendintele de consum specifice perioadei de pandemie Covid: Pe langa victimele recesiunii obisnuite, cum ar fi bunurile de folosinta indelungata dar si textilele sau incaltamintea, particularitatile recesiunii Covid-19, de exemplu preocuparile continue legate de riscul de contaminare, vor continua sa puna presiune si asupra componentelor consumului. Cheltuielile vulnerabile la criza Covid-19 sunt cele de tipul „cheltuielilor sociale” si, prin urmare, au impact asupra serviciilor de transport, a restaurantelor si hotelurilor precum si asupra serviciilor de recreere si cultura. Aceste componente vulnerabile reprezinta aproximativ un sfert (23%) din consumul privat total din Zona Euro. Revenirea la obiceiurile de consum anterioare crizei depinde, prin urmare, de disponibilitatea la scara larga a unui vaccin.
Estimarile noastre de crestere a numarului de insolvente in Romania cu cel putin 20% pentru anul urmator comparat cu nivelul din 2019 nu induc o perpectiva linistitoare nici pentru sectorul de comert cu amanuntul.
”In Romania, in ultimele luni s-a putut observa o revenire a comertului cu amanuntul care a inregistrat o crestere de peste 4% in luna iulie comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, recuperand treptat scaderea de aproape 19% din aprilie*. In timp ce trendul consumului alimentar ramane intr-o zona de confort, se remarca o contributie accentuata din partea produselor de folosinta indelungata, pentru care cererea este sustinuta doar de un context volatil, respectiv necesitatea adaptarii stilului de viata la conditiile create de pandemie.
In cee ace priveste carburantii si serviciile, cele din urma pierzand mai mult de 40% din nivelul anului anterior**, ne putem astepta la un trend de revenire mai lent, pe fondul mobilitatii limitate si a unui indice de incredere a consumatorilor putin probabil sa depaseasca 80% in 2020. Somajul in crestere desi inca nu departe de 5%, dar cu potential sigur de a mai urca in prima parte a anului urmator, tendinta spre o gestiune mai conservatoare a veniturilor gospodariilor precum si valul asteptat de insolvente de la inceputul lui 2021 sunt si ele de natura sa contribuie negativ la disponibilitatea pentru consum”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Romania