In ultimii 20 de ani, cresterea medie anuala a PIB-ului real a fost de +3,7%, ultimii cinci ani anteriori pandemiei inregistrand cresteri de 4,7%, cu mult peste media statelor membre UE din Europa Centrala si de Est.
Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia Romaniei, care in 2020 a inregistrat o contractie de minus 3,9% prin diferite canale - intreruperi ale lantului de aprovizionare din industrie, in special sectorul auto; scaderea cererii externe; inchiderea frontierelor si restrictiile interne. Insa, desi perioadele de supraincalzire economica au cauzat anumite ingrijorari, Romania este o economie emergenta performanta. In viitor, analistii se asteapta la o redresare puternica, pe scara larga, cu o crestere anuala de peste +7% in 2021 si peste +4% in 2022, cheltuielile de consum si investitiile fixe fiind factorii cheie ai revenirii.
Desi riscurile inflationiste sunt crescute pe fondul unor politici monetare in general slabe, politica monetara in Romania se bazeaza pe tintirea inflatiei in intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata dobanzii de politica monetara a fost sub rata inflatiei, chiar si atunci cand aceasta din urma a fost peste intervalul tinta pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul cresterii rapide, cu doua cifre, a salariilor. In urma impactului sever pe care Covid-19 il are asupra economiei, inflatia a scazut la inceputul anului 2020 si a ramas in intervalul tinta pana in primul trimestru al acestui an. Astfel, Banca Nationala a Romaniei a pastrat o politica monetara relaxata pentru a atenua recesiunea prin reducerea ratei dobanzii de referinta si lansarea primului sau program de relaxare cantitativa (QE).
BNR va incepe o inasprire treptata a politicii monetare
Pe fondul redresarii si al cresterii preturilor la energie, inflatia a crescut la aproape 5% la mijlocul acestui an fiind cu mult peste intervalul tinta. Pentru a stopa aceasta crestere, ne asteptam ca BNR sa inceapa o inasprire treptata a politicii monetare prin oprirea relaxarii cantitative si cresterea ratei dobanzii de referinta. Prognoza inflatiei ramane insa ridicata, la peste 4% pana la sfarsitul anului 2021 si de scadere graduala sub 3.5% pe parcursul lui 2022.
Totusi, sunt riscuri semnificative de crestere/inrautatire a prognozei de mai sus din cauza urmatorilor factori: (i) cresteri sustinute ale preturilor materiilor prime si costurilor transportului international; (ii) intreruperi continue ale lantului de aprovizionare; (iii) inasprirea conditiilor de pe piata muncii; (iv) cresterea rapida si continua a creditului intern; (v) cresterea deficitului de cont curent si (vi) deprecierea substantiala a leului.
In ceea ce priveste cursul de schimb al leului, in ultimii ani, acesta a fost destul de stabil, deprecindu-se intre -1% si -2% in medie pe an fata de cursul din 2016. Cu toate acestea, BNR a intervenit frecvent pentru a preveni volatilitatea excesiva a valutei, regimul oficial al cursului de schimb fiind cel al unei flotari controlate.
Finante publice si externe deteriorate
Finantele publice ale Romaniei vor continua sa se deterioreze si sa devina un motiv de ingrijorare. Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4% din PIB in 2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garantiilor de imprumut si a subventiilor pentru IMM-uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% in 2020. Cu toate acestea, tendinta descendenta a raportului datorie publica / PIB din ultimii ani s-a inversat, aceasta inregistrand o crestere la 47% in 2020 fata de 35% din PIB in 2019. Finantele externe sunt un alt motiv de ingrijorare deoarece deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,2% din PIB in 2014 la 5,1% in 2020. Analistii se asteapta ca in primul semestru al anului 2021 deficitul de cont curent sa atinga valoarea de 6% din PIB.
Este de asteptat ca exporturile si importurile sa se recupereze puternic la rate de crestere similare, astfel incat deficitele anuale ale contului curent sa ramana peste procentul de 5% din PIB in 2021-2022. 17% din deficitul din 2020 si 44% din cel inregistrat in prima jumatate a acestui an a fost finantat prin investitii straine directe (ISD), mult sub nivelul asteptat de 75% si in scadere fata de un maxim recent de 192% in 2016. Acoperirea neta prin ISD a deficitelor va ramane sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat pe pietele emergente. Impreuna cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar putea genera o crestere a nevoii de finantare externa la niveluri critice. Mai mult, tendinta descendenta a raportului datorie externa / PIB de la 77% din PIB in 2011 la 49% in 2019 s-a inversat. In 2020 raportul a ajuns la 58% si se preconizeaza ca se va mentine la un procent de peste 50% in urmatorii ani.
Desi interventiile asupra cursului de schimb determina o oarecare volatilitate, rezervele valutare ale BNR sunt stabile. Din suma de 46 de miliarde de USD disponibila la mijlocul anului 2021, rezervele acopereau putin peste patru luni de importuri. In alti termeni, acopera totusi mai putin de 12 luni de datorii externe exigibile in urmatoarele 12 luni, destul de departe de zona de „comfort” de 125%.
”Desi o crestere a dobanzii de referinta din partea BNR in cadrul sedintei din octombrie nu este neaparat iminenta, ne indepartam usor de prognoza unei inflatii cu caracter doar temporar. Ultimele evolutii in materie de preturi ale materiilor prime la nivel global coroborate cu inrautatirea indicatorilor macroeconomici din zona de indatorare si de perturbarile politice vor mentine o presiune crescuta asupra inflatiei. Astfel, in contextul diluarii treptate a impactului pozitiv avut de masurile de suport ale statului dupa momentul martie-iunie 2021 este posibil sa asistam la o crestere a numarului insolventelor in perioada urmatoare. Avem in vedere companiile ce nu vor putea transfera catre beneficiari mare parte din cresterile de costuri. Mentinem o atentie crescuta pentru sectorul serviciilor si al anumitor segmente din comertul cu amanuntul offline - inca in refacere dupa criza de anul trecut, al constructiilor - desi cu o evolutie favorabila pana acum, dar cu o volatilitate confirmata a cererii pe diferitele segmente, cat si al constructiei de masini si al componentelor aferente - unde revenirea cererii pare intarziata de lipsurile pe partea de semiconductori.”, declara Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.
Mediul de afaceri peste medie
Sondajul "Indicatori de Guvernanta la nivel Mondial" realizat anual de Institutul Bancii Mondiale evidentiaza perspectivele favorabile pentru mediul de afaceri si punctele slabe in ceea ce priveste coruptia si cadrul legal. Studiul "Indicele Libertatii Economice 2021" al Heritage Foundation atribuie Romaniei locul 43 din 184 de economii, reflectand scoruri puternice in ceea ce priveste drepturile de proprietate, sarcina fiscala, libertatea comerciala si libertatea de investitii, in timp ce punctele slabe raman in domeniile eficacitatii judiciare si libertatii financiare.
In clasamentul realizat de Euler Hermes pe baza Indicelui de Sustenabilitate a Mediului, Romania se situeaza pe locul 47 din 210 economii, reflectand scoruri puternice pentru utilizarea energiei si emisiile de CO2 per PIB, legate de ingrijorarile legate de utilizarea apei si existenta ei ca resursa necesara in activitatile economice cat si referitor la vulnerabilitatea generala la schimbarile climatice, in timp ce exista inca puncte slabe in productia de energie regenerabila si rata de reciclare.