Constructia bugetului pentru 2021, care tinteste un deficit cash de 7,16% din PIB semnaleaza o modificare de abordare a politicii fiscale/ bugetare. Este drept ca in perioada 2021-2022 politica bugetara continua sa fie pro-ciclica in raport cu output gap-ul economiei (distanta fata de PIB potential), dar aceasta situatie este inevitabila in conditiile necesitatii de a limita deficitele, arata o opinie a Consiliului fiscal (CF) privind Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurari sociale pentru anul 2021 si Strategia fiscal-bugetara 2021-2023.
Corectia graduala a deficitului bugetar corespunde unei atitudini rationale, care permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsata la finalul anului 2020. Corectia graduala a deficitului bugetar a fost sustinuta de Consiliul Fiscal in analizele si opiniile sale.
Pentru anul 2021, riscurile la adresa scenariului macroeconomic sunt considerate de catre CF a fi echilibrate, insa, pentru restul orizontului de prognoza macroeconomica (2022-2024), aceste riscuri inclina catre un scenariu mai putin favorabil sub raportul corelatiilor macroeconomice.
"Din punct de vedere al deficitului structural, Romania inregistra cel mai ridicat nivel din UE inca dinaintea manifestarii pandemiei Covid-19. Pe fondul evolutiilor fiscal-bugetare din anul 2020, deficitul structural a avansat cu aproximativ 2,5 pp din PIB potential. Un factor ce a determinat evolutia ascendenta a deficitului structural este reprezentat de cresterea puternica a cheltuielilor de personal si a celor cu asistenta sociala pe parcursul ultimilor ani. In 2020 s-a atins un varf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal si cele cu asistenta sociala reprezentand 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contributii de asigurari), respectiv 23,9% din PIB. Aceasta situatie nu este sustenabila avand in vedere ca este localizata la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente", arata analiza CF.
Printre concluziile raportului Consiliului Fiscal pe marginea bugetului de stat pentru anul 2021 se afla:
• Fragilitatea pozitiei finantelor publice la finele anului 2020 este evidentiata de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contributii de asigurari (25,3% din PIB), si al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici din UE.
• CF estimeaza ca veniturile bugetare potrivit metodologiei ESA 2010 au fost mai reduse in anul 2020 comparativ cu estimarile MFP cu circa 0,3 pp din PIB, estimarea CF de deficit pentru anul anterior fiind de 9,4% din PIB (fata de 9,1% in estimarea MFP). Astfel, punctul de plecare privind pozitia finantelor publice, potrivit metodologiei europene, din evaluarea CF este diferit comparativ cu cel al MFP: -9,4% fata de -9,1% din PIB.
• Constructia bugetara pentru anul 2021 are in vedere o tinta de deficit bugetar de 7,16% potrivit metodologiei cash, reprezentand o diminuare de 2,63 pp din PIB fata de nivelul estimat pentru anul 2020. Nivelul corespunzator al tintei de deficit bugetar pe anul 2021 potrivit ESA 2010 este de 8,23% din PIB, reducerea deficitului bugetar din anul 2021 fata de nivelul estimat de MFP pentru anul anterior fiind de 0,87 pp din PIB.
• Reducerea deficitului cash din anul 2021 comparativ cu anul 2020 este sprijinita semnificativ de doua elemente cu caracter exceptional, respectiv sumele preconizate sa se incaseze in anul 2021 din obligatiile bugetare aferente anului 2020 amanate la plata de agentii economici si preconizata inchiriere in anul 2021 a benzilor de frecventa 5G. Aceste elemente justifica o reducere importanta a deficitului cash in anul 2021 fata de anul 2020 – nereprezentand insa masuri de ajustare structurala.
• Evaluarea CF cu privire la proiectia de incasari bugetare pentru anul 2021 indica venituri fiscale si din contributii de asigurari mai ridicate decat cele considerate de MFP in cuantum de 5,5 miliarde lei sau 0,45 pp din PIB. Aceste evaluari depind insa fundamental, pe de o parte, de valoarea reala a obligatiilor bugetare amanate la plata de agentii economici, asupra careia planeaza o incertitudine ridicata, si, pe de alta parte, de persistenta unor mari incertitudini in economia nationala si cea internationala.
• CF nu are rezerve majore cu privire la nivelul propus al agregatelor de cheltuieli, dar apreciaza ca tintele, desi fezabile, implica un control strict al cheltuielilor.
• Cheltuielile de investitii au reprezentat in 2020 maximul ultimilor 5 ani fiind 5,1% din PIB si sunt prognozate sa creasca la 5,5% din PIB in 2021, simultan cu modificarea structurii in sensul cresterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile la circa 2,9% fata de 2,0% in anul 2020.
• CF apreciaza drept fezabila atingerea tintei de deficit bugetar in anul 2021, atat potrivit metodologiei cash, cat si europene.
• CF apreciaza ca eventuala materializare a unor venituri suplimentare trebuie utilizata pentru reducerea deficitului bugetar, usurand efortul de consolidare din anii urmatori.
• CF reitereaza ca procesul de consolidare fiscal-bugetara trebuie sa aiba in vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, insa este absolut necesara cresterea veniturilor fiscale pentru a intari robustetea bugetului public avand in vedere nevoi acute prezente, inclusiv in domeniul sanatatii publice si educatiei publice ca si presiuni viitoare generate de schimbarea de clima si alte amenintari neconventionale. Din aceasta perspectiva este ingrijorator faptul ca, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate sa ramana la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023.
• Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei nationale in perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionata de MFP sa se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustarii are drept surse reducerea ponderii in PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri si servicii (cu 0,8 pp) si a celor cu asistenta sociala (cu 1,3 pp).
• In opinia CF, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli mentionate mai sus nu este realista. CF apreciaza ca o ajustare efectuata numai pe partea de cheltuieli este foarte dificila si este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe aceasta cale sa depaseasca 2,5 pp din PIB.
• Este dificil de imaginat realizarea consolidarii bugetare in intervalul 2021-2024 in absenta cresterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: imbunatatirea eficientei colectarii, largirea bazei de impozitare, ingustarea exceptiilor si portitelor care abat in sens negativ taxele platite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea ferma a evaziunii fiscale si a concurentei fiscale neloiale si optimizarea ratelor de impozitare/taxare.
• Romania se afla in fata unei oportunitati istorice, alocarilor de 31,35 mld. euro din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adaugandu-li-se 30,4 mld. euro (13,7 mld. euro granturi si 16,6 mld. euro sub forma de imprumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare si Rezilienta (MRR).
Pentru a consulta opinia integrala si documentata a Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurari sociale pentru anul 2021 si Strategia fiscal-bugetara 2021-2023, click aici!
Opiniile si recomandarile formulatede CF au fost aprobate de Presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianau (foto), conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010 republicata, in urma insusirii acestora de catre membrii Consiliului, prin vot, in sedinta din data de 17 februarie 2021.