In cuprinsul Programului de Guvernare, la capitolul “Politici publice privind IMM” este mentionata “Restartarea mediului de afaceri”, prin „introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel incat toate companiile sa aiba asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fara a exista teama ca anumite greseli din trecut vor mai putea apasa asupra activitatii ulterioare”.
De la inceputul lunii iulie 2018, au fost mai multe declaratii publice privind luarea in calcul a amnistiei fiscale, masura care face obiectul unor analize la nivelul Ministerului Finantelor si pentru care se va lua o decizie la sfarsitul verii. Ultimile declaratii publice au fost in sensul ca nu sunt vizate persoanele fizice, ci companiile de stat „cu datorii istorice”.
Amnistia fiscala inseamna, printre altele, si acordarea de catre autoritati a unei perioade de gratie, de 3-6 luni, in care contribuabilii pot sa isi declare in mod voluntar veniturile nefiscalizate (care au fost sustrase impozitarii), urmand sa fie recompensati pentru gestul lor cu reducerea sau chiar eliminarea penalitatilor de intarziere, precum si de acuzatia de evaziune fiscala.
Pe site-ul ANAF exista o lista care cuprinde 11.131 datornici persoane fizice, inclusiv nume care detin functii publice. In lista neagra a companiilor, inclusiv cele de stat, si firmelor private, publicata la 30 septembrie 2018, figureaza doar primele 500 de societati, ale caror datorii cumulate sunt de 13,3 miliarde de lei, Electrocentrale Bucuresti, fiind prima, cu o datorie de peste 800 de milioane de lei, urmata de Complexul Energetic Hunedoara, unde statul este actionar majoritar, cu 735 de milioane de lei.
Sondaj realizat de CNIPMMR
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat in perioada 23.06-29.06.2019 un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro si la nivelul membrilor CNIPMMR privind utilitatea aministiei fiscale.
Respondentii in numar de 408, au fost in proportie de 54,3% microintreprinderi, 17,3% intreprinderi mici, 20,2% intreprinderi mijlocii, 2,8% intreprinderi mari si 5,4% ONG-uri si alte forme juridice.
Intrebati daca „Sustin necesitatea/oportunitatea adoptarii masurii amnistiei fiscale?”, 77,3% din respondenti au mentionat ca nu sustin amistia fiscala.
Intrebati daca “Sunt interesati personal sa isi declarare in mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sustrase impozitarii?”, 57,2% din respondenti au declarat ca nu au un interes personal in aplicarea acestei masuri, doar 42,8% mentionand ca ar putea fi interesati personal de amnistia fiscala.
In ceea ce priveste “efectele considerate ca ar fi generate de adoptarea masurii amnistiei fiscale”, 44,8% din respondentii au mentionat ca aceasta masura este una controversata cu efecte multiple si 32,4% ca va avea efecte negative, doar 22,8% considerand ca va avea efecte pozitive.
Printre cele mai importante efecte pozitive considerate ca ar fi generate de adoptarea masurii amnistiei fiscale, respondentii au mentionat reducerea sau chiar eliminarea penalitatilor de intarziere si nesanctionarea faptelor respective.
In ceea ce priveste efectele negative considerate ca ar fi generate de adoptarea masurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondentilor au evidentiat incurajarea neachitarii debitelor bugetare, alimentarea unei inclinatii si mai pronuntata spre evaziune fiscala, incalcarea principiilor de baza ale fiscalitatii, efectele negative asupra bugetului de stat si cresterea riscului infractional.
Pozitia CNIPMMR privind amnistia fiscala
Prima concluzie care rezulta in mod evident din analiza raspunsurilor primite la chestionarul realizat este realismul si responsabilitatea cu care intreprinzatorii privesc fiscalitatea, respectarea dispozitiilor legale si necesitatea unui buget de stat echilibrat: desi 42,8% din respondenti declara ca ar putea fi interesati personal de amnistia fiscala (sa li se reduca macar penalitatile datorate), 77,3% din respondenti nu sustin adoptarea acestei masuri si 77,2% considerand ca masura este una controversata, cu efecte multiple sau cu efecte negative.
A doua concluzie este evidentierea efectelor controversate si negative ale masurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondentilor atragand atentia asupra acestora.
“Restartarea mediului de afaceri” mentionata in cuprinsul capitolului “Politici publice privind IMM” din Programul de Guvernare vizeaza in principal masuri de stabilitate si predictibilitate pentru intreprinzatori, mentionate si in mod explicit in acest capitol: „introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel incat toate companiile sa aiba asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fara a exista teama ca anumite greseli din trecut vor mai putea apasa asupra activitatii ulterioare”.
Sectorului IMM-urilor trebuie sa beneficieze din partea statului de politici publice care sa asigure o reglementare inteligenta, consultarea sistematica cu organizatiile reprezentative, cresterea accesului la finantare, simplificarea procedurilor si debirocratizare, un cadru legal stabil si predictibil, .
In locul unei masuri controversate de amnistie fiscala, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje si inechitati fata de contribuabilii onesti, ar trebui avute in vedere masuri de stimulare a conformarii benevole si de bonificare a intreprinzatorilor care si-au platit la timp si in bune conditii taxele si impozitele, precum si masuri de imbunatatire a cadrului legal fiscal, vizand in principal asezarea justa a sarcinilor fiscale potrivit principiului constitutional care reprezinta o garantie a principiului egalitatii in materie fiscala (exp. eliminarea obligatiilor de a plati contributii mai mari decat insesi veniturile realizate pentru contractele cu timp partial care afecteaza cca 1 milion de salariati), precum si reducerea penalitatilor foarte ridicate din prezent si combaterea platilor intarziate ale autoritatilor publice fata de intreprinzatori.
Pentru “Restartarea mediului de afaceri” mentionata in cuprinsul capitolului “Politici publice privind IMM” din Programul de Guvernare, CNIPMMR solicita:
- Un cadru legal stabil si predictibil (in anul 2018, prin 13 acte normative, au fost modificate/completate 139 de articole din Codul fiscal, o instabilitate legislativa fiscala accentuata);
- Respectarea normelor de tehnica legislativa instituite prin art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit cu care:
„(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil initierii si dezvoltarii afacerilor, in procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra intreprinderilor mici si mijlocii, initiatorii vor respecta principiul „Ganditi mai intai la scara mica”, precum si principiul numarului constant.
(2)Principiul „Ganditi mai intai la scara mica” presupune ca initiatorii actelor normative sa evalueze efectele introducerii noii reglementari, mai intai si cu precadere, asupra activitatii intreprinderilor mici si mijlocii.
(3)Principiul numarului constant stabileste ca introducerea unor noi sarcini administrative - obligatii de raportare/ conformare - pentru intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa aiba loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.
(4)Evaluarea sistematica a impactului proiectelor de acte normative prevazute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectueaza de catre initiatorul actului normativ, inainte de demararea procesului de avizare a acestuia, si consta in efectuarea unui sondaj cu privire la potentialele efecte generate in activitatea intreprinderilor mici si mijlocii de introducerea noilor reglementari. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie sa conduca la identificarea corectiilor care se impun in definitivarea proiectului de act normativ.
(5)Este obligatorie consultarea organizatiilor reprezentative ale intreprinderilor mici si mijlocii privind continutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact si a Testului IMM, cu valorificarea in mod corespunzator a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificarii pozitiei lor, documente ce vor insoti proiectul de act normativ pana la adoptare”;
- Respectarea principiilor fiscalitatii, respectiv asigurarea informarii contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum si predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie sa se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”;
- O fiscalitate proportionala, rezonabila, echitabila si nediscriminatorie, potrivit principiului constitutional al asezarii juste a sarcinilor fiscale, astfel cum s-a pronuntat si Curtea Constitutionala (Decizia Curtii Constitutionale nr.3/06.01.1994, publicata in M. Of.nr. 145/08.06.1994, Decizia Curtii Constitutionale nr. 1304/13.10.2009, publicata in M. Of.nr. 36/18.01.2010, Decizia Curtii Constitutionale nr. 223/13.03.2012, Decizia Curtii Constitutionale nr. 448/2013, publicata in M. Of.nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia Curtii Constitutionale nr. 1394/26.10.2010, publicata in M. Of.nr. 863/23.12.2010);
- Respectarea principiilor dialogului social: pentru modificarea Codului fiscal este strict necesara implicarea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national, potrivit dispozitiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatacare prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura cu caracter economico-social”.