Rata de renovare a cladirilor din Romania ramane foarte redusa, in ciuda necesarului urias de crestere a performantei energetice a acestora. In Romania, 8 din 10 cladiri (77%) au nevoie de renovare energetica, fiind construite inainte de 1980, in absenta standardelor de eficienta energetica pentru anvelopa cladirii. Printre barierele in calea renovarii aprofundate se numara informatiile limitate despre stocul de cladiri, lipsa de intelegere privind consumul de energie si potentialele economii, dar si deficitul de pe piata muncii. Totodata, provocarile tin de lipsa stimulentelor pentru renovarea energetica, accesul dificil la produse de finantare, precum si de mobilizarea redusa a finantarii private.„Trebuie neaparat ca pe termen lung sa intram in acea zona de participare a pietei si a zonei private in investitiile de renovare a cladirilor, altminteri nu avem nicio sansa sa ne realizam tintele de renovare. Aceasta este adevarata provocare pe termen lung si mai avem mult de lucru”, a declarat Radu Dudau, director Energy Policy Group si coordonator al proiectului Romania Eficienta.
„Angajamentul nostru fata de eficienta energetica este esential, pentru ca vedem un potential enorm in ceea ce priveste eficienta energetica in cladirile din Romania. Accentul pe care il punem este pe scoli”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului Romania Eficienta.
Sectorul cladirilor din Romania acopera aproximativ 45% din consumul total de energie. Pentru atingerea obiectivelor si tintelor de eficienta energetica stabilite prin documentele de strategie nationala si UE, fondul de cladiri din Romania are nevoie de o performanta energetica sporita, dupa cum arata EPG, intr-un studiu publicat recent.
In sectorul rezidential, majoritatea cladirilor au fost construite intre 1961 si 1980, in absenta standardelor de eficienta energetica pentru anvelopa cladirii. Aproximativ 53% din cladirile rezidentiale au fost construite inainte de 1970 si peste 90%, inainte de 1989, cu o performanta energetica intre 150 si 400 kWh/m2/an. Totodata, in Romania, una din sapte familii se confrunta cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calitatii proaste a peretilor, podelelor si ramelor ferestrelor, conform datelor Institutului National de Statistica.
Administratia publica, cladirile de invatamant si cele comerciale reprezinta circa 75% din consumul de energie nerezidential, fiecare cu 20-25% din total. Scolile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), in alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, conform aceluiasi studiu.
La nivel national, 77% dintre cladiri au nevoie de renovare, conform datelor prezentate de E3G, un think tank european independent.
„Avem nevoie de imbunatatirea eficientei energetice in Romania”, a declarat Adeline Rochet, Senior Policy Advisor la E3G.
Totusi, doar 1,3% dintre cladirile rezidentiale beneficiaza anual de renovare medie, ce conduc la economii in consumul de energie cuprinse intre 30 si 60%, in timp ce rata de renovare aprofundata, ce conduce la economii de peste 60%, este de doar 0,1%. Pe segmentul non-rezidential, rata anuala de renovare medie este de 1,9% iar cea de renovare aprofundata este de 0,4%, potrivit cifrelor prezentate de Renovate Europe, bazate pe datele Comisiei Europene.
„E nevoie de dezvoltarea unei strategii de finantare pe termen lung, care sa se refere nu doar la finantarea unor masuri de investitii specifice, ci sa faca legatura cu alte finantari publice, fie ele la nivel european sau national. Si, de asemenea, sa atraga fonduri private destul de devreme, pentru ca nu vrem sa se ajunga in 2026 intr-o situatie in care fondurile din Planul National de Redresare si Rezilienta se epuizeaza si toate aceste investitii sunt lasate in aer, fara sa fie pasi ulteriori de facut”, a atras atentia Caroline Simpson, Campaign Manager la Renovate Europe.
Un alt aspect extrem de important este ca renovarea cladirilor trebuie sa aduca in prim plan, de asemenea, impactul asupra sanatatii si starii de bine a oamenilor.
„Ar trebui sa includem cat mai curand, in toate metodologiile noastre la nivel guvernamental in privinta eficientei energetice a cladirilor, inclusiv componenta de stare de bine, de impact asupra sanatatii. Putem extinde discutia si la calitatea aerului interior, lumina naturala etc.”, a declarat Mihai Moia, Director Executiv al asociatiei ROENEF.
Ca o concluzie: industria este pregatita sa furnizeze solutiile tehnologice si e nevoie de o colaborare a tuturor actorilor implicati, inclusiv autoritati centrale, autoritati locale - care trebuie sa joace un rol mult mai activ - si asociatii neguvernamentale, fiindca numai lucrand impreuna vom reusi intr-un timp relativ scurt sa ne atingem obiectivele de renovare a cladirilor.
Declaratiile au fost facute la cea de-a treia editie a Forumului Romania Eficienta, ce a avut ca tema centrala rolul cladirilor in pachetul Comisiei Europene de propuneri legislative Fit for 55, care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 55% pana in 2030.
