La finalul sedintei de guvern din data de 27 martie 2012, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a aratat ca oficialii Comisiei Europene "manifesta deschidere pentru ca banii necheltuiti din cadrul unor programe UE sa fie redistribuiti catre reabilitarea termica a locuintelor, dar este nevoie de o contributie din partea locatarilor, propusa de autoritatile romane la un plafon de 20% din total". Ministrul de resort a detaliat situatia actuala a identificarii unor resurse alternative de finantare pentru programul national de reabilitare termica, in contextul in care autoritatile de la Bucuresti fac eforturi suplimentare pentru a imbunatati capacitatea organelor administrative de a atrage cat mai multe fonduri europene in 2012. Astfel, potrivit lui Leonard Orban, Executivul a adoptat in cadrul sedintei doua hotarari care transpun in legislatia romaneasca memorandumurile pe care Guvernul le-a semnat in luna ianuarie a.c. cu Banca Mondiala si cu Banca Europeana de Investitii, in scopul acordarii de asistenta tehnica tarii noastre in vederea cresterii gradului de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune. Practic, dupa intrarea in vigoare a hotararilor respective, ministerele vizate vor incheia acorduri de servicii cu cele doua institutii financiare pentru fiecare dintre domeniile specifice identificate ca avand nevoie de asistenta in dialogul cu aceste institutii. "Speram ca, prin aceste masuri, vom putea sa sprijinim implementarea marilor proiecte, fie ca sunt de infrastructura rutiera, de mediu, de energie si asa mai departe. In ceea ce priveste componenta reabilitarii termice, am solicitat Bancii Mondiale sprijin pentru definitivarea strategiei nationale referitoare la schimbarile climatice. Si la nivelul Comisiei Europene exista deschidere cu privire la realocarea unor sume ce nu au fost cheltuite in cadrul altor programe operationale catre programul guvernamental de reabilitare termica, dar discutam, in detaliu, conditiile in care acest lucru se poate face. De exemplu, nu se poate aplica aceasta schema fara o contributie a locatarilor. Deci, exista un principiu foarte clar ce priveste toate fondurile comunitare si care implica o contributie din partea beneficiarilor, iar beneficiarii, in acest caz, sunt locatarii blocurilor si atunci este nevoie de o contributie din partea lor. Discutam acum care va fi proportia, iar ceea ce am propus este urmatoarea formula: 50% contributie a Uniunii Europene (nivelul maxim care poate fi acordat), 30% din partea autoritatilor locale si 20% din partea proprietarilor de apartamente. Se pare ca aceasta schema nu poate fi aplicata pentru Bucuresti, va trebui sa existe o alta formula pentru Capitala, dar sunt lucruri care se discuta. In mod cert, pentru Bucuresti trebuie sa existe o formula diferita fata de restul tarii, pentru ca acest municipiu se afla la un nivel inalt in ceea ce priveste PIB pe locuitor raportat la media europeana si, atunci, formula de aplicare a noii scheme nu va mai putea fi aceeasi ca pentru restul tarii", a precizat ministrul Afacerilor Europene.
Propunerea are sanse reduse sa fie acceptata de beneficiari
Dupa cum se observa, intentia autoritatilor centrale este aceea de a inlocui cota asigurata pana in prezent din bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) cu fonduri europene, in timp ce nivelurile contributiei de la bugetele administratiilor locale si din fonduri proprii ale beneficiarilor vor ramane aceleasi. Propunerea va avea insa in practica putine sanse de reusita, deoarece – mai ales intr-un an electoral – proprietarii se asteapta ca apartamentele sa le fie reabilitate gratuit, prin preluarea costurilor pe care acestia trebuie sa le asigure de catre primarii. De altfel, pentru a-si asigura un scor electoral corespunzator, multi oficiali ai autoritatilor locale din Bucuresti si din tara au anuntat ca vor derula gratuit lucrarile de reabilitare termica. De pilda, in Capitala, cu exceptia Primariei Sectorului 5, toate celelalte unitati administrative au anuntat ca vor prelua cota aferenta locatarilor si, in anumite cazuri, chiar nivelurile ce ar fi trebuit asigurate de ministerul de resort insa au devenit indisponibile in conditiile stabilirii unui buget central extrem de auster. Un exemplu in acest sens, care poate fi chiar unic in tara, este dat de primarul orasului Plopeni, din judetul Prahova, care a inclus mai multe blocuri de locuinte in programul de reabilitare termica, asigurand finantare din sponsorizari. Edilul local sustine ca "a adus mai multe cunostinte, din afara localitatii, pentru a le face un tur al Plopeniului, cu speranta ca acestia vor deschide afaceri in zona". "Dupa ce au vizitat fosta uzina mecanica, acestia au vazut blocurile de pe strada Trandafirilor. Au fost de acord sa sponsorizeze lucrarile de termoizolare la cinci tronsoane, care sunt deja intr-un stadiu avansat de executie, lucrarile urmand a fi definitivate in luna aprilie a.c. Este posibil sa-i convingem pe acesti oameni de afaceri sa efectueze si alte investitii in oras", a precizat edilul orasului Plopeni. Revenind la propunerea ministrului Leonard Orban, acesta a mai aratat ca subiectul realocarii de fonduri pentru reabilitarea termica din Romania are aproape exclusiv o componenta de ordin politic. Practic, realocarea unor sume de la Fondul Social European catre Fondul European de Dezvoltare Regionala trebuie sa fie acceptata ca atare de Comisia Europeana, respectiv este necesar ca intregul plen al conducerii executive a UE sa fie de acord cu aceasta masura. Totusi, principalele impedimente ar putea consta fie in opozitia comisarului european pentru forta de munca, afaceri sociale si incluziune, László Andor (care nu ar da un aviz favorabil diminuarii bugetului UE stabilit pentru componenta sociala), fie, pur si simplu, hotararea – cu un profund caracter politic – va fi amanata prin insusi procesul birocratic de functionare a Comisiei Europene in sine. De altfel, membrii Comisiei sunt reticenti in ceea ce priveste modificarea programelor operationale a caror structura a fost definita cu mult timp inaintea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si trebuie precizat faptul ca acestia nu au nici un interes – politic sau de alta natura – de a efectua schimbari semnificative, mai ales ca tara noastra este singurul solicitant din randul statelor membre ce beneficiaza de fonduri structurale si de coeziune. Totusi, varianta realocarii de fonduri UE pentru cresterea performantei energetice a imobilelor are un sustinator in persoana comisarului european pentru politici regionale, Johannes Hahn, care – in cadrul unei intalniri derulate in Bucuresti, la data de 19 martie a.c., cu ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Cristian Petrecu – a precizat ca "peste tot in Europa investitiile in lucrari de reabilitare termica au avut succes, iar la nivelul Comisiei Europene, se discuta despre oportunitatea realocarii, pentru Romania, a unor fonduri europene de la programele unde s-au facut mai putine contractari catre Axa Prioritara 1 a Programului Operational Regional - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere". La randul sau, ministrul Cristian Petrescu a declarat ca acest ajutor financiar european, acordat pentru lucrari de reabilitare termica, este deosebit de important si ca atat autoritatile publice locale, cat si cetatenii solicita acest sprijin. Ministrul de resort si-a luat angajamentul ca MDRT sa intreprinda tot ceea ce tine de autoritatea sa pentru a indeplini cerintele Comisiei Europene astfel incat realocarea fondurilor sa fie posibila. Informatii suplimentare, la www.gov.ro