Intre doua sedinte de Guvern, ce au avut loc la 18 decembrie si 20 decembrie 2019, in care s-au discutat si probleme legate de executia bugetului aferent anului 2020, ce va fi supus aprobarii Parlamentului prin angajarea raspunderii guvernamentale, premierul Ludovic Orban a anuntat si o parte din investitiile in infrastructura rutiera, ce vor primi finantare anul viitor.Astfel, seful Executivului a explicat ca in proiectul de buget pentru anul 2020 este alocata suma de 50 miliarde lei pentru investitii, care include finantarea necesara executiei lucrarilor de constructii la drumuri expres de importanta strategica, la autostrazi si la variante ocolitoare, aferente unor municipii. Potrivit premierului, este vorba despre autostrada Sibiu - Pitesti, autostrada de centura a Bucurestiului si drumul expres Craiova - Pitesti, dar se vor realiza si studii de fezabilitate pentru alte obiective.
Prim-ministrul Guvernului Romaniei a atras insa atentia ca Executivul pe care il conduce va aloca fonduri suplimentare pentru proiectele de infrastructura doar daca institutiile implicate in derularea acestora vor avea capacitatea de absorbtie a fonndurilor UE mai mare decat alocarile actuale.
„Vom depune o cerere de finantare pentru fonduri europene, in vederea realizarii studiului de fezabilitate pentru Autostrada Unirii, mai ales ca avem deja contractul semnat pentru studiul de fezabilitate aferent tronsonului Targu Mures - Ditrau. Avem in finantare obiective de investitii de pe Autostrada Transilvania, sunt patru tronsoane care vor primi finantare in cursul anului 2020, a afirmat premierul, pe 19 decembrie, in cadrul unei emisiuni radiodifuzate, axate pe discutii despre proiectul de buget. Ludovic Orban a precizat astfel ca se vor aloca fonduri pentru finalizarea tronsoanelor de autostrada Sebes - Turda si Deva - Lugoj, unde lucrarile sunt inaintate, dar si ca podul peste Dunare de la Braila reprezinta un obiectiv prioritar de investitii pentru Guvern.
„Investitiile pentru anul 2020 cresc de la 44,7 miliarde lei la peste 50 de miliarde lei, banii sunt alocati, iar eu am incredere ca toate entitatile care sunt implicate in realizarea acestor obiective de investitii vor accelera procedurile si vor avea capacitatea sa absoarba acesti bani. De asemenea, daca au capacitatea de absorbtie suplimentara, suntem dispusi sa alocam resurse financiare mai mari”, a precizat premierul.
Anterior, in sedinta de Guvern din 18 decembrie a.c., Ludovic Orban a insistat ca actualul Cabinet este unul axat pe investitii. „Trebuie sa dam acest semnal catre societatea romaneasca, catre toti partenerii externi, catre mediul de afaceri, catre potentialii investitori ca Guvernul nostru este un guvern hotarat (...) sa relanseze marile proiecte de investitii care au fost blocate in ultimii ani, sa corecteze toate dezechilibrele din economie, sa refaca functionarea marilor sisteme publice etc.”, a subliniat premierul.
La finalul sedintei din 18 decembrie 2019, ministrul Finantelor Publice, Florin Citu, a anuntat ca Guvernul a adoptat legea bugetului de stat pentru 2020. „Trebuie sa spun inca de la inceput ca acesta este primul buget pe care cred ca-l face un Guvern in ultimii ani pe date reale si stiu ca au fost tot felul de discutii in spatiul public si despre cum au fost alocati banii, dar, atunci cand introduci date reale in buget, este clar ca trebuie sa fii atent cum ii redimensionezi. In acelasi timp, este primul buget care a avut ca obiectiv eliminarea risipei banului public si alocarea resurselor catre acele sectoare cu prioritate, catre acele sectoare productive din economie. Este un buget fundamentat pe o crestere economica de +4,1%, o dinamica estimata in linie cu ceea ce vedem in estimarile institutiilor private, ale institutiilor publice financiare internationale, Comisia Europeana, Fondul Monetar International - si asa mai departe. Deci, nu este o estimare care iese din zona acestor institutii si este cu un deficit bugetar estimat pentru 2020 de 3,59% din PIB. Aici, veniturile bugetului cresc putin fata de 2019, dar nu foarte mult, la 31,7% din PIB versus o executie, credem noi, de 31,4% din PIB”, a explicat Florin Citu. Referindu-se la resursele bugetare alocate, ministrul de resort a mai spus ca „o particularitate pozitiva a acestui buget se observa la bugetul de investitii, unde creste, bineinteles, sunt cinci miliarde lei in plus fata de anul trecut, la 4,5% din PIB, dar se vede o diferentiere intre anii precedenti, pentru ca am pus ca jumatate din investitii se fac de la buget si jumatate se fac din fonduri europene. Ii stimulam pe colegii nostri ministri sa foloseasca fondurile europene pentru investitii - si nu investitiile de la buget”.
Solicitari de fonduri UE, din partea Ministerului Transporturilor
Proiectele la care a facut referire premierul Ludovic Orban sunt incluse, de altfel, in proiectul de buget pentru anul 2020, aferent Ministerului Transporturilor (MT), unde se arata ca „in cadrul POIM au fost depuse pana in prezent 147 de proiecte si au fost contractate 86 de proiecte, a caror valoare totala este de aproximativ 9,7 miliarde euro”. Totodata, MT subliniaza au fost transmise si se afla in curs de evaluare la nivelul Comisiei Europene urmatoarele proiecte:
- Autostrada Sibiu – Pitesti (etapa I), parte din coridorul Rin – Dunare, proiect esential pentru completarea acestui coridor pe teritoriul Romaniei, al carei valoare totala este de 1,33 miliarde euro (pentru sectiunile 1,4 si 5);
- varianta ocolitoare a municipiului Bacau, cu o valoare totala de 204 milioane de euro.
Potrivit proiectului de buget al MT, in calitate de autoritate de management pentru POIM, specialistii ministerului de resort au in pregatire documentatii pentru mai multe proiecte importante, care vor fi transmise catre Comisia Europeana in perioada urmatoare, cum ar fi, printre altele: constructia drumului expres Craiova-Pitesti, cu o valoare totala de 1,06 miliarde euro, constructia soselei de centura Nord Bucuresti la nivel de autostrada, care va costa 972,52 milioane de euro, constructia autostrazii A3 (pentru care urmeaza sa fie stabilite sectiunile si valorile aferente acestora), constructia autostrazii Sibiu-Pitesti (loturile 2 si 3), in functie de rezultatele expertizelor geo-tehnice aferente tunelurilor, modernizarea DN 71 Baldana - Targoviste - Sinaia, km 0+000 - km 44+130 – cu o largire la patru benzi si km 51+014 - km 109+905 - drum de doua benzi (in valoare de 391.625.799 euro) si altele.
Mecanism de finantare pentru deblocarea unor proiecte finantate din fonduri UE, in valoare de peste 4,5 miliarde euro
In acelasi sens, al cofinantarii investitiilor ce vor fi derulate anul viitor, dupa cum a anuntat Ionel Danca, seful cancelariei premierului, „Guvernul Romaniei a aprobat in sedinta din 20 decembrie a.c. o ordonanta de urgenta care instituie un mecanism de finantare pentru deblocarea unor proiecte extrem de importante, finantate din fonduri europene”, iar explicatiile pe marginea acestui act normativ au fost date de Ioan Marcel Bolos, ministrul Fondurilor Europene.
„Am adoptat in cadrul sedintei de Guvern un proiect de act normativ important pentru domeniul fondurilor europene, mai ales pentru proiectele de infrastructura pe care le-am gasit la preluarea mandatului de ministru, destul de intarziate si, mai mult, intarziate de guvernele anterioare, pentru ca probabil nu si-au gasit timpul necesar pentru a avea preocupari in domeniul proiectelor de infrastructura - si ma refer atat la infrastructura de apa, canalizare, dar si la proiectele de infrastructura de transport. Cateva lucruri din perspectiva numarului de beneficiari pe care il au ca impact masurile adoptate - discutam de 617 unitati administrativ-teritoriale (UAT) si despre mai mult de patru milioane de beneficiari, patru milioane de beneficiari ai serviciilor de apa si canalizare. Este vorba de servicii publice care sunt elementare pentru traiul zilnic al fiecaruia dintre cetateni. Este vorba despre acele servicii care ne conduc la un alt standard de viata aliniat cu cel la nivel european. Valoarea proiectelor despre care discutam si pentru care ordonanta de urgenta are impact este de 4,2 miliarde euro, pentru un numar de 23 de proiecte. Printre principalii beneficiari sunt localitatile si unitatile administrativ-teritoriale Braila, Iasi, Bacau, Arges, Teleorman, Ilfov, Sibiu, Brasov, Gorj, Valcea, Calarasi, Prahova, Bistrita-Nasaud, Mehedinti, Vaslui, Harghita, Brasov, Maramures, Giurgiu, Neamt, Buzau. Am vrut sa le amintesc, sper ca n-am omis vreo localitate, pentru ca de multa vreme aceste proiecte se lasa asteptate si ar fi trebuit sa fie intr-un ritm de implementare care sa asigure serviciile acestea elementare din domeniul de alimentare cu apa si canalizare si ar fi trebuit sa fie, poate, astazi operationale. Aceasta a fost o prima masura pe care am adoptat-o pentru partea de proiecte de infrastructura. De asemenea, tot in sedinta din 20 decembrie 2019, am aprobat un mecanism care va face posibil ca banii neutilizati in anumite domenii ale fondurilor europene sa fie redirectionati acolo unde exista proiecte in listele de rezerva ale programelor operationale. Deci, avem o veste buna si pentru beneficiarii de la nivelul municipiilor resedinta de judet, altor municipii si orase, deci autoritatile locale au parte de aceasta veste buna, pentru ca discutam de proiecte din domeniul iluminatului public, din domeniul regenerarii urbane, din domeniul dezvoltarii urbane si, mai mult, vestea uriasa, as putea spune, este pentru invatamant, pentru ca proiectele din lista de rezerva ale Programului Operational Regional, toate cele care privesc gradinite, scoli generale, licee tehnologice, universitati, toate acestea vor intra in acest mecanism de supracontractare, cum este denumit la nivel tehnic, si o suma destul de mare as spune, un buget generos, va merge spre domeniul invatamantului. Astfel, 554 de milioane de euro sunt de acum deblocate pentru a se incheia contractele de finantare in acest domeniu foarte important pentru Guvernul Orban”, a declarat Marcel Bolos.
Urmatoarea sedinta de Guvern este programata pentru data de 23 decembrie 2019, cand vor fi discutate si aprobate amendamentele la proiectele de legi pentru care Executivul a hotarat sa isi angajeze raspunderea in fata Parlamentului – si anume proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2020, proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020, respectiv proiectul Legii privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative. Informatii suplimentare, la www.gov.ro
