CE: Revizuire in sens pozitiv a previziunilor de crestere economica

Expertii Comisiei Europene au revizuit in sens pozitiv previziunile de crestere economica pentru Romania, la nivelul lui 2017, indicand o majorare a Produsului Intern Brut - PIB de +4,4%, dar avertizeaza asupra riscului de crestere a deficitului si, in opinia acestora, provocarile structurale din perioada 2017-2018 pot afecta perspectivele pe termen mediu, dupa cum se arata in cel mai recent raport economic pentru Romania, dat publicitatii la data de 15 martie a.c.

In acelasi timp, Guvernul si Comisia Nationala de Prognoza - CNP isi mentin previziunile actualizate in ianuarie a.c., in momentul elaborarii proiectului de lege a bugetului de stat, sustinand si in continuare ca, pentru 2017, se preconizeaza o sporire reala de +5,2% a PIB (fata de 4,3% in documentul anterior emis de CNP).

"Economia Romaniei a inregistrat o ascensiune ciclica in ultimii doi ani. In 2016, cresterea economica a atins un punct maxim raportat la perioada de dupa criza (+4,9%), situatie generata de o cerere interna puternica pe fondul unor politici fiscale pro-ciclice. Se prevede o crestere economica solida si in perioada utilizata pentru previziuni, de +4,4 % in 2017 si +3,7% in 2018. Deficitul de cont curent s-a deteriorat insa in 2016 si se preconizeaza ca se va accentua si mai mult, intrucat cererea interna puternica a determinat sporirea importurilor. Consumul privat a continuat sa se majoreze, fiind incurajat de cresteri salariale puternice si de reducerea unor impozite indirecte. In timp ce investitiile private au beneficiat de rate mici ale dobanzilor si de un nivel stabil al increderii investitorilor, investitiile publice s-au redus in 2016, din cauza unui nivel scazut de absorbtie a fondurilor UE", se precizeaza in rezumatul raportului CE.

Referindu-se la principalele riscuri ce planeaza pe termen scurt asupra economiei tarii noastre, oficialii de la Bruxelles invoca, mai ales problemele de natura structurala (observate, de altfel, inclusiv intr-o serie de analize referitoare la situatia investitiilor straine directe si a deficitului de cont curent, elaborate de revista Agenda Constructiilor de-a lungul anului 2016). „Inversand procesul de consolidare din trecut, politica fiscala a devenit pro-ciclica in 2016, iar deficitul este in crestere. In urma unor reduceri semnificative ale taxelor si a cresterii accentuate a cheltuielilor, deficitul public a crescut la 2,8% din PIB in 2016 si se estimeaza ca va creste in continuare la 3,6% in 2017 si la 3,9% in 2018. Potrivit previziunilor, deficitul structural se va adanci, de la o valoare de sub 1% in 2015, la aproximativ 4% in 2017, peste obiectivul pe termen mediu. Ponderea datoriei publice se asteapta sa se deterioreze, ramanand insa sub 60% din PIB”, se mai arata in raport. De aceea, in opinia expertilor CE, provocarile structurale pot afecta perspectivele pe termen mediu. „Pentru prima data din 2008, productia efectiva si-a depasit potentialul si este de asteptat ca aceasta tendinta sa se mentina si in perioada 2017-2018. Politica fiscala expansionista stimuleaza cererea interna, insa, cu toate ca Romania a facut progrese, in special in ceea ce priveste guvernanta sau politicile de ocupare a fortei de munca, aceste reforme nu sunt inca ancorate in mod durabil. In timp ce unele din reformele structurale anterioare sunt in pericol de a fi anulate, altele au stagnat si ireversibilitatea progreselor realizate in lupta impotriva coruptiei a fost recent pusa in pericol. Daca nu se impulsioneaza agenda de reforme structurale a Romaniei, competitivitatea bazata pe alte elemente decat preturile si potentialul de crestere economica vor fi drastic limitate”, mai avertizeaza raportul, unde se precizeaza, printre altele, si ca, in 2016, nu s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste asigurarea punerii in aplicare a cadrului fiscal-bugetar national, desi s-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste respectarea obligatiilor fiscale si imbunatatirea colectarii impozitelor. Insa, s-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste asigurarea faptului ca initiativele legislative nu submineaza securitatea juridica si nu pun in pericol stabilitatea financiara (...).

„S-au inregistrat, totusi, progrese substantiale in consolidarea guvernantei corporative a intreprinderilor publice si unele progrese in imbunatatirea accesului la servicii integrate in zonele rurale si in incurajarea diversificarii economice, precum si in ceea ce priveste Master Planul General de Transport, care a fost adoptat in septembrie 2016. In cele din urma, s-au realizat progrese limitate in stabilirea prioritatilor specifice investitiilor publice. In ceea ce priveste progresele inregistrate in realizarea obiectivelor nationale din Strategia Europa 2020, Romania are rezultate bune in domeniul emisiilor nationale de gaze cu efect de sera, al energiei din surse regenerabile, al eficientei energetice, al invatamantului tertiar si al reducerii numarului de persoane expuse riscului de saracie sau de excluziune sociala. Cu toate acestea, in privinta ratelor de ocupare a fortei de munca, a cercetarii si dezvoltarii si a parasirii timpurii a scolii, obiectivele nu sunt inca indeplinite”, se precizeaza printre altele, la capitolul de realizari si neajunsuri, din raportul CE.

Cu ocazia unei intalniri prilejuite de lansarea noului raport economic pentru Romania, ministrul Finantelor Publice, Viorel Stefan, a dat asigurari Angelei Cristea, sefa reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, ca Guvernul este pregatit sa ia masuri de reducere a cheltuielilor, in cazul in care membrii sai vor constata, in 2017, depasirea tintei de deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). "Guvernul Romaniei este pregatit sa ia masuri de reducere a cheltuielilor, in cazul in care va constata depasirea tintei de deficit bugetar de 3% din PIB, astfel incat tara noastra sa nu depaseasca acest nivel", a declarat ministrul Finantelor Publice. Evidentiind totusi faptul ca, in 2017, Romania a raportat cea mai mare crestere economica din Europa, de +4,9%, Angela Cristea a avertizat ca, in acest an, exista riscul ca tara noastra sa aiba cea mai mare crestere a deficitului public din intregul spatiu comunitar. "Noi am primit asigurari de la Guvern ca nu avem motive de ingrijorare, dar (...) mai bine sa fim ingrijorati si sa nu se intample nimic, ca sa putem trage concluzia in raportul de anul viitor ca ne-am facut griji degeaba", a aratat reprezentanta CE la Bucuresti.

Prezent la intrunire, Valentin Lazea, economist-sef al Bancii Nationale a Romaniei - BNR, a aratat, la randul sau, ca "forta de munca din Romania este sub-platita, iar capitalul este supra-platit, dar daca vrem sa vorbim de salarii trebuie sa (...) rezolvam cu drumurile, productia si justitia". "In Romania forta de munca este sub-platita, iar capitalul este supra-platit. Capitalul ia aproape 60% din venitul national brut - VNB, iar forta de munca ia aproape 40%. Sa ne intrebam de ce se intampla lucrul acesta? Lucrul acesta se intampla pentru ca intreprinzatorul strain si/sau roman isi face planurile cu toate masurile pe care le are de platit, cu drumuri care iau mai mult timp si inseamna cheltuieli, cu productie care inseamna cheltuieli, cu cadrul legislativ care inseamna avocati, juristi si asa mai departe, iar toate acestea se transpun in salarii mai mici. Noi in Romania trebuie sa invatam ca, daca vrem sa vorbim despre salarii, trebuie sa rezolvam cu drumurile, cu infrastructura, cu productia, justitia - si asa mai departe. Pana cand vom face aceste lucruri, nu avem decat sa stam aici, sa facem conferinte, sa ne laudam ce ne merge capitalul", a avertizat oficialul BNR.

Acest subiect, al salarizarii, a fost de altfel abordat si intr-o alta perspectiva, pusa in lumina intr-un raport elaborat recent de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii - ICCV, concluzia fiind aceea ca, "daca in Romania un leu din trei lei (ca valoare nou-adaugata intr-o firma) ajunge la salariati sub forma de salarii, restul fiind profitul actionarilor, in celelalte tari din UE proportia este inversa. Salariile detin o pondere de doua treimi din valoarea nou-adaugata”. De aceea, in opinia specialistilor ICCV, "responsabilitatea salariilor mici din Romania este pusa in mod fals pe umerii salariatilor - si anume prin invocarea productivitatii mici a acestora. Mai mult, explicatia standard in discursul public actual este centrata pe formularea confuza a nivelului scazut al productivitatii muncii, care pune responsabilitatea pe umerii salariatului, cand, de fapt, motivele sunt legate de fenomenul dezindustrializarii, de tehnologia depasita in multe domenii si in special, de managementul deficitar si, nu in ultimul rand, de factorul politic. Intreaga perioada de tranzitie a fost dominata de politica salariului mic, deoarece s-a crezut ca un nivel redus al salariilor ar fi un factor cu efect pozitiv asupra cresterii economice, prin atragerea de investitii, mai ales din strainatate. Asa s-a ajuns ca salariul minim actual sa fie, in Romania, de mai mult de cinci ori mai mic decat in tarile europene avansate (16,5%), dar si la jumatate din nivelul celorlalte 8 tari europene aflate in tranzitie (52,7%)", dupa cum arata specialistii ICCV.

Totusi, in raportul CE se recunoaste ca, recent, ritmul de majorare a salariilor din Romania s-a accelerat ca efect al contractiei pietei fortei de munca. "Incepand din 2012, dinamica remunerarii nominale pe salariat a urmat evolutia inflatiei, a productivitatii si a ratei somajului. Cu toate acestea, in 2016, dinamica remunerarii pe salariat s-a accelerat, reflectand contractia pietei muncii si depasind rata preconizata pe baza indicatorilor macroeconomici fundamentali (...). Dar, in ceea ce priveste cheltuielile, salariile din sectorul public au crescut in mod semnificativ in perioada 2016-2017. Noul guvern a adoptat totodata prevederi, care vor intra in vigoare in iulie 2017, prin care se majoreaza din nou, in mod semnificativ, pensiile pentru limita de varsta. In consecinta, deficitul structural a crescut de la sub 1% in 2015 la aproximativ 2½% din PIB in 2016 si se estimeaza ca va ajunge la aproximativ 4% in 2017", avertizeaza economistii CE. Pentru a vizualiza integral noul raport economic pentru anul in curs al Comisiei Europene, click aici!