Pandemia de coronavirus reprezinta un soc major pentru economii, in UE si la nivel mondial, cu consecinte foarte grave din punct de vedere socioeconomic. In ciuda raspunsului politic rapid si amplu, atat la nivelul UE, cat si la nivel national, economia UE va cunoaste anul acesta o recesiune de proportii istorice.
Potrivit previziunilor economice din primavara anului 2020, in Romania, PIB va scadea cu 6% in 2020, urmand sa creasca cu 4,2% in anul 2021. Inflatia va atinge valoarea de 2,5% in cursul anului 2020, fiind urmata de un procent de 3,1% in 2021, in timp ce rata somajului va ajunge la 6,5% in 2020 si la 5,4% in 2021.
De asemenea, economia zonei euro va inregistra o contractie-record de 7¾ % in 2020, urmand ca in 2021 sa cunoasca o crestere de 6¼ %. Se preconizeaza ca economia UE se va contracta cu 7½ % in 2020 si va creste cu aproximativ 6 % in 2021. Previziunile in materie de crestere pentru UE si zona euro au fost revizuite in sens negativ cu aproximativ noua puncte procentuale fata de previziunile economice din toamna anului 2019.
Socul resimtit de economia UE este simetric prin faptul ca pandemia a lovit toate statele membre, insa atat scaderea productiei in 2020 (de la -4¼ % in Polonia la -9¾ % in Grecia), cat si capacitatea de redresare in 2021 urmeaza sa varieze considerabil de la o tara la alta. Redresarea economica a fiecarui stat membru va depinde nu numai de evolutia pandemiei in tara respectiva, ci si de structura economiei si de capacitatea de reactie prin politici des stabilizare. Avand in vedere interdependenta economiilor din UE, dinamica redresarii din fiecare stat membru va afecta in acelasi timp si capacitatea de redresare a altor state membre.
Valdis Dombrovskis, vicepresedinte executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor, a declarat: „In aceasta etapa, nu putem decat sa masuram cu aproximatie amploarea si gravitatea socului provocat de coronavirus asupra economiilor noastre. Consecintele imediate vor fi mult mai grave pentru economia mondiala decat cele ale crizei financiare, insa amploarea impactului va depinde de evolutia pandemiei, de capacitatea noastra de a relansa activitatea economica in conditii de siguranta si de a ne reveni ulterior. Asistam la un soc simetric: toate statele membre ale UE sunt afectate si se preconizeaza ca toate vor cunoaste o recesiune in acest an. UE si statele membre au convenit deja asupra unor masuri extraordinare pentru atenuarea impactului. Redresarea noastra colectiva va depinde de mentinerea unor reactii ferme si coordonate la nivelul UE si la nivel national. Impreuna suntem mai puternici.”
Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat: „Europa se confrunta cu un soc economic fara precedent de la Marea Depresiune incoace. Atat amploarea recesiunii, cat si capacitatea de redresare vor fi inegale, conditionate de rapiditatea cu care pot fi ridicate masurile de izolare, de importanta unor servicii precum turismul in fiecare economie si de resursele financiare ale fiecarei tari. Aceste diferente constituie o amenintare pentru piata unica si pentru zona euro, insa ele pot fi atenuate prin actiuni comune si decisive la nivel european. Trebuie sa facem toate eforturile pentru a infrunta aceasta provocare.”
O lovitura puternica data cresterii, urmata de o redresare incompleta
Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, productia industriala, investitiile, comertul, fluxurile de capital si lanturile de aprovizionare. Relaxarea progresiva a masurilor de izolare care se anunta ar trebui sa pregateasca terenul pentru redresare. Cu toate acestea, nu se asteapta o recuperare in urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE inainte de sfarsitul anului 2021. Investitiile vor ramane modeste, iar piata fortei de munca nu se va redresa in totalitate.
Mentinerea unor masuri de politica eficace la nivelul UE si la nivel national ca raspuns la criza va fi cruciala pentru limitarea daunelor economice si pentru facilitarea unei redresari rapide si robuste, astfel incat economiile sa poata reveni pe traiectoria unei cresteri sustenabile si favorabile incluziunii.
Se preconizeaza ca somajul se va accentua, desi masurile adoptate ar trebui sa limiteze cresterea acestuia
Cu toate ca sistemele de somaj partial, subventiile salariale si sprijinul acordat intreprinderilor ar trebui sa contribuie la limitarea pierderilor de locuri de munca, pandemia de coronavirus va avea consecinte grave asupra pietei fortei de munca.
In zona euro, se preconizeaza ca rata somajului va creste de la 7,5 % in 2019 la 9½ % in 2020, dupa care va scadea din nou la 8½ % in 2021. In UE, se estimeaza ca rata somajului va creste de la 6,7 % in 2019 la 9 % in 2020 si apoi va scadea la aproximativ 8 % in 2021.
Unele state membre vor inregistra cresteri mai semnificative ale somajului decat altele. Cele cu o proportie ridicata a lucratorilor cu contracte pe termen scurt si cele in care o mare parte a fortei de munca depinde de turism sunt deosebit de vulnerabile. Tinerii care intra pe piata fortei de munca in acest moment vor avea la randul lor dificultati in a-si asigura un prim loc de munca.
O scadere abrupta a inflatiei
Se preconizeaza ca, in acest an, preturile de consum vor scadea semnificativ pe fondul reducerii cererii si al scaderii puternice a pretului petrolului, care, impreuna, ar trebui sa compenseze din plin cresterile izolate ale preturilor determinate de perturbarile aprovizionarii in contextul pandemiei.
In zona euro, inflatia, masurata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), este in prezent estimata la 0,2 % in 2020 si la 1,1 % in 2021. In UE, inflatia se va situa, conform previziunilor, la 0,6 % in 2020 si la 1,3 % in 2021.
Masurile decisive aplicate vor determina cresterea deficitelor si a datoriei publice
Statele membre au reactionat decisiv prin masuri bugetare de limitare a pagubelor economice provocate de pandemie. „Stabilizatorii automati”, printre care se numara platile aferente prestatiilor de securitate sociala, impreuna cu masurile bugetare discretionare vor determina, dupa cum se pare, cresterea cheltuielilor. Ca urmare, se preconizeaza ca deficitul public agregat al zonei euro si al UE va creste de la doar 0,6 % din PIB in 2019 la aproximativ 8½% in 2020, dupa care va scadea din nou la aproximativ 3½% in 2021.
Dupa ce a inregistrat o tendinta descrescatoare incepand cu 2014, ponderea datoriei publice in PIB va creste la randul sau. In zona euro, se estimeaza ca va urca de la 86 % in 2019 la 102¾ % in 2020 si apoi va scadea la 98¾ % in 2021. In UE, se preconizeaza ca rata datoriei va creste de la 79,4 % in 2019 la circa 95 % in acest an, dupa care va scadea la 92 % anul viitor.
Un grad neobisnuit de mare de incertitudine si riscuri de evolutie negativa
Previziunile de primavara sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decat de obicei. Ele se bazeaza pe un set de ipoteze cu privire la evolutia pandemiei de coronavirus si la masurile de izolare aferente. Scenariul de referinta porneste de la premisa ca, incepand din luna mai, aceste masuri vor fi treptat relaxate.
Riscurile care planeaza asupra acestor previziuni sunt, de asemenea, extrem de mari si se concentreaza pe o evolutie negativa.
O pandemie mai severa si mai indelungata decat se preconizeaza in prezent ar putea duce la o scadere a PIB-ului mult mai mare decat cea estimata in scenariul de referinta pe care se bazeaza actualele previziuni. In absenta unui raspuns comun ferm si rapid la nivelul UE, exista riscul ca criza sa provoace denaturari grave in cadrul pietei unice, precum si decalaje economice, financiare si sociale profund inradacinate intre statele membre din zona euro. Exista, de asemenea, riscul ca pandemia sa declanseze schimbari mai drastice si cu caracter permanent ale atitudinilor fata de lanturile valorice globale si cooperarea internationala, fapt care ar afecta economia europeana, foarte deschisa si interconectata. Totodata, pandemia ar putea lasa sechele permanente prin falimente si pagube pe termen lung aduse pietei fortei de munca.
Amenintarea reintroducerii taxelor vamale in schimburile comerciale dintre UE si Regatul Unit dupa incheierea perioadei de tranzitie ar putea duce, de asemenea, la reducerea cresterii economice, chiar daca intr-o masura mai mica in UE decat in Regatul Unit.
In privinta Regatul Unit, o ipoteza pur tehnica
Avand in vedere ca relatiile viitoare dintre UE si Regatul Unit nu sunt inca clare, previziunile pentru 2021 se bazeaza pe o ipoteza pur tehnica de mentinere a situatiei actuale in ceea ce priveste relatiile comerciale dintre cele doua parti. Aceasta ipoteza este utilizata doar in scop de prognozare si nu reflecta nicio anticipare sau previziune a rezultatelor negocierilor dintre UE si Regatul Unit cu privire la relatiile lor viitoare.