La inceputul anului curent am asistat la persistenta presiunilor inflationiste la un nivel ridicat si la decelerarea ritmului anual de crestere economica, la nivel mondial, in sfera europeana si pe plan intern. Aceste evolutii au fost determinate de suprapunerea socurilor din sfera ofertei si de persistenta pandemiei coronavirus, in contextul propagarii mutatiei Omicron, arata o noua analiza publicate de Banca Transilvania (BT). In acest context, bancile centrale (atat din statele dezvoltate, cat si din tarile emergente si in dezvoltare) au semnalat o recalibrare a asteptarilor cu privire la deciziile de politica monetara, in sensul unei normalizari mai agresive, pentru contracararea presiunilor inflationiste si ancorarea asteptarilor cu privire la evolutia preturilor de consum pe termen mediu (in convergenta catre nivelul tinta).
"Acest aspect a contribuit la intensificarea perceptiei de risc pe pietele financiare internationale, fapt reflectat inclusiv de schimbarea de tendinta pentru prima de risc pe piata de actiuni din SUA (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de 24 trilioane dolari in 2021) - de la una descrescatoare la una crescatoare. Cu toate acestea, atragem atentia cu privire la decalajul important intre dinamica anuala a preturilor de consum si ritmul anual al preturilor pe componenta core, in Romania acesta pozitionandu-se (pe indicele armonizat UE) in zona maximelor din 2011. De asemenea, subliniem faptul ca transpunerea presiunilor inflationiste de la nivelul general catre componenta core este dependenta, in primul rand, de majorarea vitezei de circulatie a banilor (aceasta se situeaza in prezent in zona minimelor istorice in SUA)", noteaza dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica BT.
Pe de alta parte, analistul atrage atentia cu privire la faptul ca acumularea presiunilor inflationiste in perioada recenta a fost determinata de suprapunerea socurilor din sfera ofertei, iar pe masura ce acestea se vor disipa vom asista la o convergenta a inflatiei generale spre nivelul core.
De altfel, prognozele recente ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) confirma aceasta perspectiva in trimestrele urmatoare: ritmul anual al preturilor de consum (total) s-ar putea tempera de la 9,6% in decembrie 2022 la 3,2% in decembrie 2023, iar componenta CORE2 ajustat ar putea decelera de la 4% in decembrie 2022 la 3,2% in decembrie 2023.
Totodata, in calibrarea deciziilor de politica monetara, pe viitor bancile centrale vor tine cont si de impactul la nivelul evolutiilor din economia reala, astfel incat procesul de relansare economica post-pandemie sa nu fie afectat.
"Nu in ultimul rand, atragem atentia cu privire la nivelul ridicat al gradului de incertitudine la adresa evolutiei inflatiei si dinamicii deviatiei PIB-ului pe termen scurt. Pe de alta parte, subliniem faptul ca banca centrala a demonstrat o atitudine conservatoare pe parcursul ciclului economic post-criza, conform estimarilor econometrice elaborate", se mai precizeaza in analiza BT.
In acest context, specialistii BT au actualizat previziunile cu privire la deciziile de politica monetara din Romania pe termen scurt si mediu, prin incorporarea celor mai recente evolutii macro-financiare (externe si interne), inclusiv semnalelor de politica monetara. Astfel, noile prognoze exprima perspectiva ca banca centrala sa continue ciclul monetar post-pandemie in trimestrele urmatoare, cu posibilitatea ca rata de dobanda de referinta sa creasca spre 3,5% la finalul anului curent si 4,25% in primul trimestru din 2023.