Ne apropiem de finalul unui an care a testat rezistenta omenirii si sistemelor economice, in contextul incidentei pandemiei coronavirus si consecintelor acestui soc fara precedent in perioada postbelica. Criza sanitara a modificat paradigme (inclusiv cele din perspectiva echilibrului macroeconomic) si a determinat tranzitia spre un nou ciclu economic si foarte probabil spre o noua lume.
Cuvantul care a caracterizat cel mai bine anul 2020 a fost incertitudinea, care a atins niveluri record. Pe de alta parte, subliniem faptul ca in contextul incidentei pandemiei autoritatile responsabile cu implementarea politicilor economice au lansat masuri de relaxare fara precedent, cu un volum cumulat al programelor monetare neconventionale si celor fiscal-bugetare si de venituri de aproximativ 20 trilioane de dolari. Astfel, ponderea deficitului bugetar in PIB s-a majorat cu peste 10 puncte procentuale an/an in tarile dezvoltate si cu aproximativ sase puncte procentuale an/an in statele emergente si in dezvoltare in 2020 spre nivelurile record de 14,2%, respectiv 10,4%, conform estimarilor Fondului Monetar International (FMI).
De asemenea, estimarile institutiei financiare internationale indica cresterea ponderii datoriei publice in PIB cu aproximativ 20 de puncte procentuale an/an la peste 124% in tarile dezvoltate si cu peste 9 puncte procentuale an/an la peste 61% in statele emergente si in dezvoltare in 2020.
Totodata, bancile centrale au implementat masuri de relaxare fara precedent in 2020. Spre exemplu, volumul cumulat al activelor bancilor centrale din SUA, Zona Euro, China si Japonia s-a majorat cu peste 8 trilioane dolari de la inceputul anului pana in prezent.
Aceste masuri, coroborate cu eforturile din sfera medicala in directia dezvoltarii de solutii pentru contracararea pandemiei, au contribuit la atenuarea incertitudinii si ameliorarea perceptiei de risc investitional incepand cu trimestrul II. Astfel, in ultimul trimestru din acest an indicii bursieri MSCI Global, S&P 500, Dow Jones, MSCI Asia Pacific au atins niveluri record, ceea ce exprima premise pozitive pentru dinamica economiei reale pe termen scurt.
Cu alte cuvinte, incertitudinea fara precedent de la inceputul anului si persistenta crizei sanitare (inclusiv intensificarea in Europa si SUA pe final de an) au fost contrabalansate de masurile relaxate fara precedent de politica economica si de informatiile din sfera medicala (lansarea vaccinurilor si startul campaniei de vaccinare).
In acest context, perspectivele pentru evolutia economiei reale in 2021 sunt favorabile, sustinute de premisele de diminuare in intensitate a crizei sanitare (pe masura vaccinarii), persistenta unui nivel redus al costurilor reale de finantare si programele fiscal-bugetare in implementare, cu premise de crestere cu dinamici anuale ridicate incepand cu T2, inclusiv in contextul manifestarii efectului baza.
*** Articol realizat de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica in cadrul Bancii Transilvania.