La nivelul principalelor evolutii macroeconomice au inceput sa se evidentieze efectele adverse ale pandemiei de coronavirus si ale masurilor restrictive aplicate pe plan global si national in scopul limitarii extinderii acesteia. Rata anuala a inflatiei a coborat in aprilie la 2,68%, dupa ce in martie a ramas constanta la 3,05%, semnificativa ei corectie descendenta fata de decembrie 2019 datorandu-se unor efecte de baza dezinflationiste, dar mai cu seama amplului declin al cotatiei petrolului, ce a antrenat, alaturi de eliminarea supraaccizei, intrarea puternica in teritoriul negativ a dinamicii pretului combustibililor.In schimb, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a tins sa creasca usor, contrar previziunilor, ajungand la 3,7% in aprilie, de la 3,66% in decembrie 2019.
"Responsabile de aceasta tendinta sunt evolutiile de pe segmentul alimentelor procesate, reflectand in buna masura cresterea puternica a cererii de produse alimentare in perioada premergatoare si pe parcursul starii de urgenta instituita incepand cu 16 martie 2020, asociata si cu probabile sincope si majorari de costuri aparute in lanturile de productie si aprovizionare. In acelasi timp, scaderea dinamicii preturilor serviciilor, care a cvasi-compensat ca impact ascensiunea subcomponentei alimentelor, este atribuibila unor efecte de baza dezinflationiste, precum si suspendarii serviciilor de piata si restrangerii drastice a cererii populatiei in conditiile masurilor de distantare sociala, implicand si o adaptare in consecinta a metodei statistice de compilare a indicelui preturilor de consum", arata o analiza BNR, prezentata in cea mai recenta sedinta de politica monetara a BNR, ce a avut loc la 29 mai 2020, dar publicata vineri.
Conform economistilor, evolutia inflatiei de baza continua sa reflecte presiuni inflationiste semnificative decurgand din pozitia ciclica a economiei si din costurile cu forta de munca, alaturi de asteptarile inflationiste pe termen scurt inca inalte sau chiar revizuite recent in sens ascendent in cazul unor categorii de agenti economici, de natura sa alimenteze persistenta acestei componente a inflatiei.
Impactul advers al crizei pandemice si al masurilor asociate a fost resimtit mai puternic la nivelul activitatii economice si al pietei muncii, au aratat membrii Consiliului BNR. Astfel, potrivit datelor preliminare, cresterea economica a decelerat considerabil in trimestrul I 2020, chiar daca in primele doua luni din an a ramas deosebit de robusta; in termeni trimestriali, ea s-a mentinut totusi in teritoriul pozitiv, evolutie implicand doar o restrangere usoara a excedentului semnificativ de cerere agregata. "O contributie negativa consistenta la dinamica PIB a fost adusa probabil de exportul net, in conditiile in care deficitul balantei comerciale si-a reaccelerat considerabil cresterea in trimestrul I, pe fondul unei declin mai pronuntat al exporturilor, in raport cu cel evidentiat in cazul importurilor de bunuri si servicii. Drept consecinta, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, in pofida ameliorarii evolutiei balantelor veniturilor primare si secundare, context in care gradul de acoperire a acestuia cu investitii straine directe si transferuri de capital si-a accentuat scaderea", mai spun economistii.
Oprirea pe scara larga a activitatii in numeroase sectoare economice incepand cu a doua parte a lunii martie, in efortul de limitare a raspandirii pandemiei Covid-19, precum si comprimarea accentuata a cererii de consum, concomitent cu scaderea celei externe, fac probabila o contractie severa a economiei romanesti in trimestrul al doilea, implicand o schimbare brusca a pozitiei ei ciclice, care, de la o valoare substantial pozitiva este asteptata sa cada consistent in teritoriul negativ.
"Amplitudinea contractiei este insa dificil de anticipat, date fiind incertitudinile extrem de mari legate de evolutia pandemiei si a restrictiilor de mobilitate fizica, de natura sa afecteze in mod imprevizibil activitatea diferitelor sectoare/ ramuri ale economiei, dar si sa provoace modificari majore in comportamentele macroeconomice, mai cu seama in cel de consum", au subliniat in mod repetat membrii Consiliului.
Acestia au semnalat si incertitudinile deosebit de mari asociate evolutiilor de pe piata muncii, care au cunoscut o deteriorare subita la mijlocul lunii martie, amortizata insa de apelul extins al angajatorilor la somajul tehnic, stimulat de autoritati prin parghii bugetare. Numarul de contracte de munca incetate a crescut totusi recent, iar evolutia s-ar putea accentua incepand cu 1 iunie, au avertizat unii membri ai Consiliului, inclusiv in contextul restrangerii sprijinului pentru somaj tehnic la domenii in care se vor mentine restrictii. S-a conchis ca cererea de forta de munca va continua probabil sa scada in ansamblul sau, pe orizontul scurt de timp, dar in conditiile unor evolutii neuniforme, chiar opuse ca sens la nivel inter-sectorial, relevante fiind intentiile de angajare anuntate in aprilie de companii din industria alimentara, comertul cu bunuri de stricta necesitate, transportul de marfuri si segmentul IT&C. Pe acest fond, este de asteptat o temperare usoara a cresterii salariilor in perspectiva apropiata, insotita insa de mentinerea la un nivel inalt a dinamicii costului salarial unitar din industrie, in contextul pierderilor considerabile de productivitate a muncii.
Pentru informatii suplimentare, click aici!
