BNR: Dinamica de crestere a inflatiei s-a atenuat in trimestrul al treilea din 2022

Rata anuala a inflatiei a crescut in septembrie la 15,88 la suta, peste nivelul prognozat, de la 15,32 la suta in luna august, in principal sub influenta continuarii scumpirii alimentelor procesate si a energiei electrice, contrabalansata doar partial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scaderii cotatiei petrolului.

Rata anuala a inflatiei a inregistrat astfel o crestere si in trimestrul III 2022, insa mult mai modesta decat in trimestrele precedente (de la 15,05 la suta in iunie), in conditiile descresterii dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC pe ansamblul intervalului, cu precadere ca efect al scaderii pretului combustibililor, inclusiv ca urmare a compensarii pretului carburantilor.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa se mareasca intr-un ritm sustinut si superior asteptarilor in trimestrul III, dar incetinit in raport cu prima parte a anului, urcand la 11,9 la suta in septembrie, de la 9,8 la suta in iunie, aproape exclusiv ca urmare a noilor cresteri consemnate de preturile alimentelor procesate. Astfel, evolutia componentei continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor materiilor prime agroalimentare si ale costurilor crescute cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie. Acestea au fost potentate si in acest trimestru de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt si de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut in luna septembrie la 13,4 la suta, de la 13,0 la suta in iunie. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au marit in septembrie la 11,8 la suta si la 10,2 la suta, de la 9,3 la suta, respectiv 7,9 la suta in iunie 2022, ramanand insa la valori inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

Noile date statistice reconfirma cresterea semnificativ peste asteptari a activitatii economice in trimestrul II 2022, dar in incetinire considerabila fata de trimestrul precedent, la 1,8 la suta, de la 5,3 la suta in primele trei luni ale anului, implicand o crestere moderata a excedentului de cerere agregata si in acest interval.

Se reconfirma, de asemenea, decelerarea usoara a cresterii anuale a PIB in trimestrul II, la 5,1 la suta, de la 6,4 la suta in trimestrul I, insa in conditiile unei structuri modificate a cererii agregate. Astfel, aportul majoritar la cresterea economica a fost adus in acest interval de consumul gospodariilor populatiei, iar un altul modest, dar in crestere a venit din partea formarii brute de capital fix, in timp ce contributia variatiei stocurilor a redevenit negativa. La randul sau, exportul net si-a marit marginal influenta expansionista in trimestrul II, in conditiile consolidarii ecartului pozitiv dintre ritmul de crestere a volumului exportului si cel al volumului importului de bunuri si servicii, ambele in scadere usoara fata de trimestrul I. Drept urmare, soldul negativ al balantei comerciale si-a diminuat usor dinamica anuala inalta, inclusiv in contextul relativei restrangeri a decalajului nefavorabil dintre variatia in ascensiune a preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor, iar deficitul de cont curent si-a injumatatit avansul in termeni anuali in raport cu media trimestrului precedent, data fiind si ameliorarea evolutiei soldului balantei veniturilor primare.

Cele mai recente date si analize indica o cvasi-stagnare a activitatii economice in trimestrele III si IV 2022, sub impactul escaladarii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, PIB isi va mari insa probabil considerabil avansul in trimestrul III, pe fondul unui efect de baza, dar in conditiile decelerarii cresterii consumului privat.

Relevanta din aceasta perspectiva este scaderea insemnata de dinamica anuala consemnata in iulie-august de comertul cu amanuntul, dar mai cu seama de serviciile prestate populatiei, contrabalansate doar in mica masura de usoara redresare a comertului auto-moto. In acelasi timp, productia industriala si-a amplificat contractia in termeni anuali pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului III, in timp ce lucrarile de constructii s-au redinamizat puternic in raport cu aceeasi perioada a anului anterior, in principal pe seama celor de pe segmentul nerezidential si de pe cel al constructiilor ingineresti.

Importurile de bunuri si servicii si-au accelerat insa semnificativ cresterea in termeni anuali in iulie-august, inclusiv pe fondul evolutiei nefavorabile a preturilor externe; ritmul a crescut mai pronuntat decat cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabila a dinamicii anuale a deficitului comercial fata de media trimestrului precedent, si ceva mai modesta a celei a deficitului de cont curent, data fiind ameliorarea substantiala a balantei veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Aceasta deteriorare a raportului de schimb este comuna multor state din UE pe fondul crizei energetice si al razboiului din Ucraina.

Efectivul salariatilor din economie si-a stopat cresterea in luna august, in conditiile reducerii numarului de angajati in sectorul privat, iar rata somajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, dupa scaderea ei pana la 5,1 la suta in luna august. Totodata, deficitul de forta de munca raportat de companii a stagnat in debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins in lunile precedente, iar intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat usor, dar in contextul unor evolutii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum si de incertitudinile generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile tot mai severe asociate.

Principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar si-au reluat ascensiunea in octombrie sub influenta majorarii ratei dobanzii de politica monetara, dar intr-un ritm mai temperat, in timp ce randamentele titlurilor de stat si-au accelerat cresterea in primele doua decade ale lunii, pentru ca apoi sa cunoasca ajustari descendente insemnate, similar evolutiilor din economiile avansate si din regiune, in contextul ameliorarii sentimentului pietei financiare internationale si a perceptiei de risc asupra regiunii. Totodata, rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen a continuat sa se mareasca in septembrie, desi mai modest decat in iulie-august, inclusiv pe segmentul populatiei.

Pe acest fond, precum si in contextul atractivitatii relativ ridicate a plasamentelor in moneda nationala, leul a manifestat din nou o tendinta de apreciere fata de euro in octombrie, doar partial si temporar inversata spre finele lunii.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a intrerupt descresterea in luna septembrie, ramanand la 16 la suta (15,9 la suta in august), in conditiile in care noua decelerare a cresterii componentei in lei a fost contrabalansata de accentuarea trendului ascendent al variatiei creditului in valuta. Prin urmare, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a redus la 70,6 la suta in septembrie, de la 71,8 la suta in august.

In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia noiembrie 2022, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflatiei este asteptata sa mai creasca temperat spre finele anului curent, iar apoi sa intre pe o traiectorie descrescatoare graduala, ce coboara la nivelul de o cifra in semestrul I 2024 si se accentueaza ulterior, ramanand totusi la capatul orizontului proiectiei usor deasupra intervalului tintei.

Perspectiva inversarii traiectoriei ratei anuale a inflatiei dupa ajungerea pe un platou in trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului socurilor globale pe partea ofertei – inclusiv in contextul aplicarii schemelor de plafonare a preturilor la energie pana in august 2023 –, precum si manifestarea tot mai pregnanta a unor efecte de baza dezinflationiste, alaturi de influentele decurgand din probabila restrangere si inchidere rapida a excedentului de cerere agregata, urmata de o adancire relativ mai accelerata a gap-ului PIB in teritoriul negativ incepand cu trimestrul IV 2023.

Incertitudini sunt totusi asociate impactului prezumat, dar si duratei schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie si combustibili, in timp ce balanta integrala a riscurilor induse de socurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a inflatiei se echilibreaza, in contextul evolutiilor recente ale cotatiilor principalelor produse energetice si marfuri agroalimentare, precum si al determinantilor majori ai acestora.

Escaladarea razboiului din Ucraina si sanctiunile tot mai severe asociate genereaza insa incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.

Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.

Incertitudini si riscuri majore sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, avand in vedere cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei generale de crestere a costului finantarii, dar intr-o conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de masuri de sprijin pentru populatie si firme, cu impact asupra parametrilor bugetari. Din aceasta perspectiva, importante sunt caracteristicile urmatoarei rectificari bugetare din acest an, precum si coordonatele proiectului de buget pentru 2023.

Relevante sunt, de asemenea, conduita politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

 

In sedinta de astazi, 8 noiembrie 2022, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,75 la suta pe an, de la 6,25 la suta pe an, incepand cu data de 9 noiembrie 2022. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la suta pe an, de la 7,25 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,75 la suta pe an, de la 5,25 la suta, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobanzilor bancare, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 10 ianuarie 2023.