La 21 ianuarie 2019, World Economic Forum – Davos a gazduit conferinta Fondului Monetar International (FMI) prilejuita de actualizarea datelor din raportul World Economic Outlook, prezentate la prestigioasa intrunire anuala, din ianuarie, a Forumului Economic Mondial in localitatea elvetiana. In acest sens, Gita Gopinath, economist-sef al FMI, a anuntat revizuirea in sens negativ a estimarilor de crestere globala in 2019 si 2020, care deja au fost ajustate in sens descrescator in octombrie 2018, pe fondul unei cresteri a gradului de risc in ceea ce priveste barierele comerciale. Astfel, dupa doi ani de expansiune puternica, specialistii FMI sustin ca economia mondiala creste mai lent decat era de asteptat, iar riscurile sunt semnificativ mai mari.In ceea ce priveste aceasta noua retrogradare a estimarilor anuntata de FMI, institutia financiara internationala avertizeaza ca o incetinire peste asteptari a economiei chineze si un posibil Brexit fara un acord constituie principalele riscuri la adresa estimarilor sale, adaugand ca acestea ar putea agrava turbulentele de pe pietele financiare.
Daca in luna octombrie a anului trecut, in raportul „World Economic Outlook”, FMI prognoza ca in 2019 economia mondiala va inregistra o crestere de +3,7%, in actualizarea data publicitatii la Forumul Economic Mondial de la Davos, Gita Gopinath a anuntat ca institutia pe care o reprezinta mizeaza pe un avans de +3,5% in acest an. De asemenea, Fondul Monetar International (FMI) si-a revizuit in scadere si previziunile privind evolutia economiei mondiale in anul 2020, pana la +3,6%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimarile din luna octombrie.
Raportul actualizat nu face referire explicita la Romania, insa, pentru economiile emergente si in curs de dezvoltare din Europa, FMI prevede o incetinire brusca a ritmului ascendent, de la +3,8%, cat a fost estimata cresterea in anul 2018, la o crestere economica de numai +0,7% prognozata pentru anul 2019, pentru a-si reveni la un avans de +2,4% in 2020. „Aceste revizuiri (cu 1,3 puncte procentuale pentru 2019 si cu 0,4 puncte procentuale in 2020) se datoreaza in mare parte unei contractii semnificative in 2019 si unei usoare reveniri in 2020 a economiei Turciei, din cauza inaspririi politicii monetare si a ajustarii la conditiile mai restrictive de finantare externa”, subliniaza expertii FMI. Cu toate acestea, Gita Gopinath a anuntat ca, in cazul tarilor din Europa Centrala si de Est, este preconizata o „crestere energica a economiei”.
„Cresterea economica din economiile emergente si in curs de dezvoltare din Europa in 2019 este de asteptat sa incetineasca mai mult decat a fost anticipat, pana la +0,7%, de la +3,8% in 2018, in ciuda cresterii energice din Europa Centrala si de Est. In 2020, cresterea va fi de +2,4% in economiile emergente si in curs de dezvoltare din Europa“, se arata in raportul actualizat.
In raportul de toamna, FMI a prognozat pentru 2019 un PIB al Romaniei in urcare cu +3,4%, cu 0,1 puncte sub nivelul estimat in raportul din aprilie 2018.
Nori de furtuna, anuntati de Banca Mondiala
Anterior, la 8 ianuarie 2019, oficialii Bancii Mondiale (BM) au anuntat, in cadrul noului raport (intitulat sugestiv „Nori de furtuna se aduna deasupra economiei globale”) ca „perspectivele pentru economia mondiala s-au intunecat in 2019, deoarece comertul international si investitiile au incetinit, ca ritm, in timp ce tensiunile comerciale raman ridicate, iar mai multe piete emergente de mari dimensiuni au suferit presiuni financiare substantiale anul trecut”. Dupa cum explica specialistii BM si asa cum rezuma CEO-ul Bancii Mondiale, Kristalina Georgieva, „cresterea economica globala este de asteptat sa incetineasca pana la +2,9% in 2019”. „Comertul international si investitiile sunt moderate, tensiunile comerciale raman ridicate si conditiile de finantare se inaspresc. Pe fondul recentelor episoade de stres financiar, cresterea de pe pietele emergente si cea din economiile in curs de dezvoltare si-au pierdut ritmul si se preconizeaza ca va stagna anul acesta la +4,2%, cu o revenire mai slaba a exporturilor de marfuri (bunuri) in comparatie cu cea anticipata, insotita de o decelerare a importurilor de marfuri (bunuri din categoria commodities)”, a avertizat Kristalina Georgieva.
Pentru Romania, expertii BM estimeaza ca, in 2018, tara noastra a inregistrat o crestere economica de +4,1%, cu un punct procentual sub prognoza din vara anului trecut. Specialistii institutiei financiare internationale mai afirma ca, in Romania, reducerea impozitului pe venit si majorarea salariilor in sectorul public au fost compensate de cresterea colectarii din sfera contributiilor sociale, care au inregistrat anul trecut primul excedent din 2012. In continuare, potrivit BM, economia Romaniei ar urma sa se majoreze cu +3,5% in acest an si cu +3,1% in 2020, cu un punct procentual sub nivelul estimat anterior. Mai mult, expansiunea ar urma sa se atenueze si mai puternic in anul 2021, cand economia Romaniei va inregistra un avans de +2,8%, dupa cum se arata in versiunea din ianuarie 2019 a raportului Bancii Mondiale, intitulat „Global Economic Prospects”. Specialistii institutiei financiare internationale mai prognozeaza ca in Europa si Asia Centrala (ECA), regiune care include Romania, economia a incetinit la +3,1% in 2018, de la +4% in 2017, reflectand reducerea activitatii economice din Turcia in semestrul al doilea din 2018. Insa, daca se exclude situatia negativa din Turcia (remarcata si de FMI), cresterea economica regionala nu se schimba, ramanand la +2,9% in 2018, deoarece incetinirea activitatii economice in tari ca Bulgaria si Romania a fost compensata de accelerarea din estul regiunii, deoarece statele respective au beneficiat anul trecut de unele conjuncturi favorabile pentru economiile lor, cum ar fi pretul mai ridicat al titeiului, subliniaza economistii BM. In schimb, in randul tarilor din Europa Centrala, ritmul expansiunii PIB a incetinit in 2018. Slabirea exporturilor si lipsa fortei de munca au afectat cresterea economica din Bulgaria, Croatia si Romania. In contrast, in pofida lipsei de angajati din Polonia, economia acestei tari a accelerat usor, datorita nivelului solid al consumului si a investitiilor.
„In majoritatea statelor din Europa si Asia Centrala, politica monetara este stabila sau relaxata. La finalul lui 2018, noua tari aveau ratele dobanzilor mai scazute decat in urma cu un an, in timp ce alte trei state au majorat dobanda de politica monetara: Romania, Ucraina si Turcia. In Europa Centrala, lipsa fortei de munca si majorarea pretului energiei au dus la cresterea inflatiei, politica monetara ramanand stabila in majoritatea tarilor. O exceptie este Romania, unde cererea interna robusta a dus la depasirea limitei superioare a intervalului tintei de inflatie, determinand inasprirea politicii monetare”, se subliniaza explicit in noul raport „Global Economic Prospects”.
