Dupa adoptarea mult-discutatei OUG nr. 114/2018, care contine prevederi referitoare la stabilirea salariului minim in ramura de constructii, reprezentantii Guvernului Romaniei si partenerii sociali (patronatele si sindicatele din constructii) incearca sa solutioneze problema migrarii personalului, respectiv sa readuca in tara macar o parte din forta de munca.
Aflat intr-o vizita la Arad, la data de 28 februarie 2019, ministrul Muncii si Justitiei Sociale, Marius Budai, a declarat ca, in perioada urmatoare, institutia pe care o conduce va organiza burse ale locurilor de munca dedicate special lucratorilor romani din diferite tari ale Uniunii Europene (mai cu seama in statele in care migratia a fost si este consistenta), pentru a convinge cat mai multe persoane sa revina in tara, mai ales pentru a lucra in sectorul constructiilor, unde salariul minim a crescut considerabil.
„Se vor lua masuri suplimentare pentru o stabilizare a fortei de munca, in contextul in care exista deficit pe piata muncii si un somaj foarte mic in anumite zone, mai ales in vestul tarii, ceea ce poate opri dezvoltarea si chiar poate duce la retragerea unor investitori. Impreuna cu patronatele si sindicatele din constructii, vom incepe curand sa ne deplasam in Italia, Franta si Spania, pentru inceput, sa realizam burse ale locurilor de munca strict dedicate romanilor care lucreaza acolo si sa incercam sa ii aducem acasa. Ca urmare a masurilor fiscale de data recenta, salariul net al unui lucrator in constructii nu mai poate cobori sub echivalentul in lei a 500 de euro, iar dupa discutiile avute cu patronii, acestia s-au aratat dispusi sa plateasca si ei in plus pentru a readuce in tara lucratori. Avem o platforma electronica dedicata romanilor din Uniunea Europeana, unde deja am publicat date despre aproximativ 300 de locuri de munca din constructii care le sunt adresate. Deja avem 50 de persoane cu contracte incheiate la nivel national. In plus, in ianuarie 2019, urmau sa ne plece patru loturi de cate 25 de muncitori, dar prin aceasta masura, respectiv OUG 114/2018, acestia nu mai pleaca din Romania si s-au intors la constructorii unde lucrau”, a declarat ministrul de resort, in cadrul unei conferinte organizate ad-hoc de filiala din Arad a principalului partid aflat la guvernare.
In contextul deficitului de forta de munca in mai multe sectoare ale economiei, dar mai ales in constructii, ministrul Marius Budai a explicat ca, la finele anului 2018, a fost simplificata foarte mult procedura de aducere in Romania a lucratorilor din tarile non-euro. „Acesti lucratori se aduc pe baza de contingent. Am, insa, un semn de intrebare: anul trecut am avut 15.000 de permise de munca aprobate si au fost accesate doar 13.500. Anul acesta, dupa discutii cu o serie de reprezentanti ai mediului de afaceri, am ridicat acest contingent la 20.000 de permise de munca, dar as preciza ca, la solicitarea pietei, putem actualiza acest numar de lucratori”, a subliniat ministrul Muncii si Justitiei Sociale.
Circa 10% dintre muncitorii calificati emigrati s-ar putea intoarce in Romania
Anterior, la Bucuresti, in cadrul unei conferinte specializate ce a avut loc la data de 25 februarie 2019, conducerea Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) si-a expus, la randul sau, punctul de vedere privind efectele OUG nr. 114/2018. In acest sens, Valentin Petrescu, presedintele FPSC, a aratat ca marirea salariilor in sectorul constructiilor va readuce in tara aproximativ 10% din muncitorii calificati si va reduce semnificativ exodul altora.
„Orice firma depinde de oameni, iar o companie care nu are salariati nu poate avea rezultate. Din datele pe care le detinem rezulta ca, in acest moment, in Romania exista un deficit de 400.000 de persoane. Incercam ca, prin aplicarea prevederilor OUG nr. 114/2018, sa rezolvam cat de cat problema salariatilor pe mai multe planuri. Incercam sa stopam plecarea oamenilor din tara, incercam sa aducem inapoi oameni plecati, in special pe cei din Italia, care se confrunta in prezent cu o recesiune. Cel putin 10% dintre muncitorii calificati din strainatate estimam ca se vor intoarce in Romania. Nu vorbim de niste salarii exorbitante. Pentru un specialist, un salariu de 500 de euro nu este ceva iesit din comun. Insa de aici se pleaca. Astfel, 3.000 de lei va avea un lucrator necalificat, iar pentru specialisti salariile vor fi mult mai mari. In plus, analizand efectele majorarii salariale din ramura de constructii, putem afirma ca actuala crestere a salariilor pana la un minimum de 3.000 de lei net pe luna pentru un muncitor din constructii nu va duce la insolvente in acest sector, nici chiar in cazul IMM-urilor. Eu nu cred ca vor disparea IMM-uri si am facut tot felul de studii in acest sens. Impactul salarial fata de anul trecut este foarte mic. Se invarte undeva intre 1% in cazul cel mai bun si 15% maximum in ponderea de salarii, nu in ponderea totala a cifrei de afaceri. In schimb, firmele de constructii vor iesi din zona salariilor gri”, a subliniat Valentin Petrescu.
Presedintele FPSC a mai explicat ca, in principiu, companiile din ramura de constructii ar prefera sa lucreze cu muncitori romani care se intorc din alte tari si care sunt bine pregatiti, in detrimentul lucratorilor extra-comunitari. Cu toate acestea, daca nu exista suficienti muncitori romani, companiile vor trebui sa se orienteze catre cei adusi din tarile ce nu sunt membre ale UE. „Ordonanta prin care se prevede majorarea salariilor trebuie imbunatatita, pentru ca nu ne dorim cresteri doar in zona salariala. Exista si scapari in aceasta ordonanta. Vrem un mediu de afaceri concurential, corect si transparent”, a concluzionat Valentin Petrescu.
La randul sau, Cristian Erbasu, vicepresedinte al FPSC, considera ca, in pofida unor puncte de vedere divergente, prevederile OUG nr. 114/2018 nu pot fi considerate ajutor de stat, la fel cum au subliniat, de altfel, reprezentantii Consiliului Concurentei. Conform datelor analizate de Cristian Erbasu, peste 25% dintre romanii care au plecat sa lucreze in strainatate muncesc in prezent in ramura de constructii si in sectoarele adiacente acesteia, iar prin majorarea salariala si celelalte masuri cuprinse in ordonanta, s-au pus primele baze pentru crearea posibilitatii ca o parte din forta de munca angajata in constructii, in diverse tari din UE, sa se intoarca in Romania.
De asemenea, Adriana Iftime, director general al FPSC, s-a referit in cadrul conferintei la solutiile pentru iesirea sectorului de profil din criza fortei de munca.
„In Romania, toate industriile sunt afectate de deficitul de personal, insa operatorii din domeniul constructiilor resimt cel mai puternic acest fenomen. In constructii s-a ajuns la momentul in care nu ne mai punem problema ca nu ar exista bani pentru investitii, ci avem o problema ca nu avem cu cine sa facem investitii, pentru ca bani sunt. Astfel, statisticile nu arata deloc bine. Daca in 1990, in constructii erau 800.000 de angajati, in 2019, numarul salariatilor nu depaseste 350.000 de persoane. In plus, se estimeaza ca mai mult de patru milioane de romani lucreaza in strainatate, dintre care 700.000 in domeniul constructiilor. Din pacate, forta de munca din Romania este imbatranita, iar tinerii nu mai sunt atrasi de o profesie in domeniul constructiilor. Incercarea de a pregati profesional tinerii este foarte grea. Nu poti sa ii mai tii in sala de curs, ca sa le predai teorii. Din pacate, foarte multe lucruri s-au prabusit in Romania, inclusiv educatia”, a avertizat Adriana Iftime.
Tot mai multi angajatori din constructii - si nu numai lucreaza cu muncitori din tarile asiatice. Insa importul de forta de munca inseamna costuri destul de mari, directe sau indirecte, pentru companiile angajatoare. „In contextul lipsei acute de personal, in domeniul constructiilor, importul de forta de munca reprezinta o solutie, dar nu este neaparat cea salvatoare. Importul inseamna costuri mai mari, responsabilitati mai mari si nu orice firma isi permite sa faca asta. Nu putem aduce forta de munca din Europa si trebuie sa aducem din Asia. Sunt oameni care vin din culturi complet diferite, care au nevoi la care trebuie sa ne adaptam", a adaugat Adriana Iftime.
Potrivit directorului general al FPSC, in prezent, peste 1.000 de lucratori asiatici lucreaza in cadrul firmelor de constructii din Romania. Pentru 2019, in conditiile mentinerii deficitului actual de personal, se estimeaza ca numarul acestora va ajunge la 5.000 de lucratori. Evident, aceasta nu reprezinta o solutie pentru a acoperi deficitul de forta de munca si, de aceea, FPSC mizeaza mai degraba pe readucerea in tara a lucratorilor romani din strainatate, concomitent cu o incercare de temporizare a exodului. „FPSC a semnat un acord cu Guvernul, in urma caruia Executivul a acceptat sa declaram constructiile sector prioritar pentru urmatorii zece ani, iar ca prioritate, sa declaram un salariu minim in constructii mai mare decat cel minim pe economie. In prezent, salariul minim in constructii este 3.000 de lei brut, iar personalul beneficiaza de anumite scutiri de impozite. Este o masura care incepe sa dea roade”, a concluzionat Adriana Iftime.
Guvernul reitereaza sprijinul pentru constructori, ce formeaza un sector strategic
Tot luni, 25 februarie 2019, prezent la Parlamentul Romaniei, in Camera Deputatilor, la dezbaterea politica „Ora Guvernului” (solicitata de unele partide din opozitie), ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, a reamintit ca OUG nr. 114/2018 „sustine autoritatile publice locale prin intermediul Fondului de Dezvoltare, sectorul constructiilor si dezvoltarea patrimoniului”.
„OUG nr. 114/2018 sustine autoritatile publice locale. Tinand cont ca dezvoltarea economica nu este la acelasi nivel in toate judetele, am creat Fondul de Dezvoltare si Investitii. Prin acesta, alocam 10 miliarde euro pentru investitii ale autoritatilor locale si ale universitatilor din urmatorii 20 de ani. Al doilea aspect este ca ordonanta sustine sectorul constructiilor. Consideram ca acest sector este unul strategic, un sector productiv, de viitor, care trebuie sprijinit pentru dezvoltarea Romaniei. Dar noi nu ne limitam doar la a constata, la a da declaratii in mass-media, ci am trecut la fapte. Am crescut salariul minim brut in constructii la 3.000 de lei, iar persoanele angajate in domeniul constructiilor beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii, de diminuarea cotei contributiei de asigurari sociale cu 3,75 puncte procentuale, precum si de scutirea de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate in conditiile stabilite de lege”, a subliniat Eugen Teodorovici.
Insa nu toate partidele politice parlamentare accepta prevederile ordonantei, in special pe cele ce se refera la taxele din domeniul bancar, in sectorul energiei etc. De exemplu, parlamentarii UDMR solicita adoptarea unei noi ordonante pentru prorogarea aplicarii OUG nr. 114/2018 pana in anul 2020, in timp ce conducerea ALDE (care participa direct la guvernare) considera ca ordonanta este o baza serioasa de discutii si nu accepta ideea anularii sau prorogarii acesteia, ci a ameliorarii unor prevederi controversate, prin discutii cu factorii de decizie din mediul de afaceri si cu partenerii din coalitie. In acelasi timp, parlamentarii USR solicita Guvernului sa abroge OUG nr. 114/2018, sustinand ca actul normativ loveste in oamenii de rand, mareste costurile de finantare pentru afacerile romanesti, majoreaza costurile cu energia sau comunicatiile si cu transporturile.
***
La data de 28 februarie 2019, ministrul Muncii si Justitiei Sociale a fost prezent la Arad, la o intalnire cu oficiali ai autoritatilor locale din judet, dar si cu oameni de afaceri, pentru discutii pe marginea celor mai recente masuri luate de Guvern atat din sfera protectiei sociale, cat si, mai ales, din domeniile reglementate prin OUG nr. 114/2018. La randul lor, oficialii FPSC si-au prezentat anterior punctul de vedere cu privire la impactul pe care ordonanta il are pe piata de constructii, in cadrul unei conferinte specializate, organizate luni, 25 februarie a.c., in timp ce separat, insa la aceeasi data, ministrul Finantelor Publice a expus parlamentarilor ce au participat la dezbaterea politica „Ora Guvernului” cateva din aspectele reglementate prin ordonanta, cu un impact asupra mediului de afaceri evaluat drept pozitiv de membrii Executivului.
Intre timp, vineri, 1 martie 2019, termenul de adoptare tacita a proiectului de lege pentru aprobarea OUG 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare s-a implinit la ora 0:00, actul normativ nefiind inscris pe ordinea de zi a plenului Senatului, in lipsa unui raport al comisiei de buget-finante. Pentru a fi adoptat tacit, in plenul Senatului se da citire unei note de adoptare tacita, dupa care proiectul poate fi trimis pentru dezbatere Camerei Deputatilor, care are rol decizional in acest caz. Nota de adoptare tacita ar putea fi inscrisa luni, 4 martie 2019, pe ordinea de zi plenului. Potrivit unor surse parlamentare, in urma unor discutii, care erau programate saptamana trecuta, intre prim-ministrul Guvernului Romaniei si ministrul de Finante, pe de-o parte si reprezentanti din sistemul bancar, energie si comunicatii, pe de alta parte, premierul Viorica Dancila ar putea anunta, luni, in plenul Camerei Deputatilor, la dezbaterea politica „Ora prim-ministrului”, eventualele modificari la OUG nr. 114/2018.