Primarul Brasovului, Allen Coliban, va prezenta, in aceasta luna, Consiliului Local proiectul de hotarare prin care este reglementat modul in care se construieste in municipiul Brasov in zonele de dealuri, versanti, terenuri in panta. Obiectivul acestor reguli este de a reduce la minim impactul constructiilor asupra cadrului natural, prin crearea unui mecanism de control al transformarii peisajului local.„Dealurile Brasovului fac parte din bogatia orasului, din patrimoniul natural pe care trebuie sa-l protejam. Rolul primariei este de a se asigura ca reglementarile pe care le impune au in vedere atat cadrul natural, cat si specificul orasului. Tocmai de aceea am elaborat un set de reguli privind constructiile in panta, pentru a ne asigura ca aberatiile urbanistice de pana acum nu se vor repeta. Vrem sa fim siguri ca brasovenii se pot bucura de dealurile din centrul orasului si ca oricine va construi acolo va respecta reguli de bun simt privind felul in care trebuie construit”, a precizat viceprimarul Flavia Boghiu.
Prin acest document se urmareste, in primul rand, accentuarea importantei etapei de analiza premergatoare demararii proiectelor de construire, necesara pentru evaluarea cat mai obiectiva a interventiilor viitoare si a gradului de integrare in specificul local. Sunt precizate clar criterii de analiza si evaluare pentru viitoarele investitii din „zonele sensibile”, dar si o metodologie de analiza.
La toate solicitarile de certificat de urbanism pentru terenurile din aceasta categorie se vor include, obligatoriu, si urmatoarele studii: studiul privind raportarea la factorii de risc natural; studiul privind organizarea circulatiei si impactul traficului asupra zonei studiate; studiul privind solutiile de echipare edilitara si racord la retelele edilitare centralizate ale localitatii (dupa caz); studiul de insorire; studiul privind configuratia terenului, granulatia tesutului urban si conformarea cladirilor; studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice. In acest fel, inainte de a emite un document de urbanism, municipalitatea va avea o imagine completa a impactului constructiilor asupra orasului si comunitatii.Totodata, regulamentul introduce o serie de indicatori de control, cum ar fi: limitarea unei ponderi maxime a terenului afectat de constructii si amenajari si a unei ponderi minime de teren pastrat in stare naturala; regula de calcul a inaltimii maxime a unei constructii; numarul de niveluri supraterane; reguli privind distanta intre cladiri/ corpuri supraterane; gabaritul si conformarea volumetrica; spatiile plantate si imprejmuirile.
Conform propunerii de regulament, minim 25% din suprafata de teren va ramane in stare naturala, fara a fi afectata de constructii (cladiri, constructii supraterane si subterane), cai de comunicatie/ alei interioare, imprejmuiri si amenajari (terasari, taluzari, terasamente aferente infrastructurii rutiere).
De asemenea, ponderea suprafetei de spatii verzi va fi de minimum 50%. In calculul acestei ponderi se considera cumulativ urmatoarele: ponderea suprafetei de teren pastrate in stare naturala, minimum 25%, si ponderea spatiilor verzi amenajate (taluzari/ terasari amenajate ca suprafete verzi), care va fi de minimum 25% din suprafata parcelei.Si in ce priveste inaltimea cladirilor, documentul clarifica modul de calcul al nivelurilor, astfel incat sa nu mai existe situatii in care dintr-o latura numarul de niveluri este de P+2, iar din partea opusa sa fie P+5, diferenta fiind pana acum incadrata ca „nivel subteran“. Conform noului regulament, se considera nivel suprateran orice nivel care are cel putin o fatada vizibila pe cel putin jumatate din suprafata acesteia. In acelasi timp, se interzice reducerea vizibilitatii fatadei unui nivel prin amenajari ulterioare care nu urmaresc configuratia terenului natural, cu scopul incadrarii acestuia ca nivel subteran.
O alta prevedere importanta este cea care vizeaza locuintele colective. Pentru a se evita situatiile in care pe aceste terenuri se construiesc ansambluri de blocuri cu multe niveluri, numarul maxim de apartamente dintr-o cladire este limitat la maxim sase.
Primaria a lansat in dezbatere publica acest proiect la sfarsitul lunii septembrie si, pe langa discutiile din cadrul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si cu Ordinul Arhitectilor din Romania, filiala Brasov – Covasna – Harghita, a primit 14 propuneri de modificare sau completare a regulamentului, din care a integrat, total sau partial, sase dintre acestea.
In luna noiembrie, proiectul de regulament va fi propus spre aprobare consiliului local.
