Reducerea oportunitatilor de investitii si finantare, de incheiere cu succes a unei tranzactii, pierderea clientilor sau chiar cazuri de raspundere la nivelul conducerii societatii sunt doar cateva dintre problemele cu care s-ar putea confrunta companiile in lipsa unei strategii adecvate in domeniul ESG.
Potrivit unui sondaj realizat de PwC Romania in cadrul webinarului Fiscalitatea, o componenta de baza a raportarii ESG, doar 30% dintre companiile respondente spun ca au implementate politici ESG/standarde de sustenabilitate, iar doua treimi (63%) arata ca sunt familiarizate cu acestea intr-o mica masura. Intrebati daca organizatiile pentru care lucreaza vor include standarde legate de politicile fiscale in strategia ESG, 26% dintre respondenti au raspuns afirmativ, 5% au aratat ca nu si 68% ca nu este cazul/ nu au sau nu sunt la curent cu implementarea unei astfel de strategii.
Anda Rojanschi, Partener D&B David si Baias
Conceptul de ESG aduce o schimbare de viziune asupra rolului si scopului unei societati comerciale. Trecem de la o viziune pe termen scurt, cea a profitului maxim si imediat, la o viziune pe termen mediu si lung. Acum vorbim despre profitul durabil si despre obligatia unei societati de a avea in vedere impactul activitatii sale pe termen mediu si lung atat asupra celor direct interesati (spre exemplu salariatii), cat si asupra mediului inconjurator si asupra comunitatii in care functioneaza. Acum 100 de ani, Henry Ford spunea ca doua cele mai importante active ale societatii, reputatia si oamenii, nu se regasesc in bilant. Astazi, standardele ESG vin exact ca sa masoare aceste aspecte intangibile. Tendinta actuala este de standardizare si uniformizare a regulilor in domeniul ESG intrucat este important sa existe o concurenta corecta, o piata in care societatile sa aiba acelasi obligatii si conditionalitati si aceeasi sansa de a realiza un profit durabil.
Ana Maria Iordache, Partener D&B David si Baias
Inca din anul 2017, la nivel european si ulterior la nivel national, au fost adoptate acte normative care obliga companiile mari, cu peste 500 de angajati, sa intocmeasca declaratia nefinanciara. Dupa 3 ani de raportare nefinanciara si o serie de analize cu privire la eficacitatea acesteia s-a concluzionat ca nu si-a atins obiectivul, fiind inteleasa si implementata doar ca o obligatie de conformitate. Din acest motiv, la nivel european, s-a luat decizia de a se actiona pe doua fronturi legislative menite a aduce o schimbare de mentalitate in ceea ce priveste modul de a face business, mai transparent si mai sustenabil. Pe de-o parte a aparut Regulamentul privind taxonomia, care este deja in vigoare si care impune o serie de obligatii inca de anul acesta. Pe de alta parte, pentru jucatorii din piata financiara exista regulamentul privind divulgarea informatiilor referitoare la finantarea durabila. Ambele acte normative au menirea de a incuraja si mai ales de a finanta investitiile durabile. Pentru celelalte sectoare de activitate se doreste o regandire a sistemului de raportare nefinanciara. In acest sens avem o propunere de directiva – Directiva CSDR (Corporate Social Responsibility Directive) care aduce doua elemente de noutate extrem de importante: extinderea companiilor obligate sa depuna declaratia nefinanciara si auditarea pe criterii de ESG. Asadar, companiile care indeplinesc 2 din cele 3 criterii prevazute de Directiva CSDR (asa cum rezulta din forma sa actuala, de propunere legislativa), si anume: au peste 250 de angajati, peste 40 de milioane de euro cifra de afaceri, sau peste 20 de milioane de euro active totale, vor fi supuse obligatiei de auditare pe criterii de ESG. O parte dintre cerintele impuse de Regulamentul privind taxonomia si din cele propuse de Directiva CSDR au fost deja implementate la nivel national prin Ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, care a fost modificat la sfarsitul anului trecut si care deja obliga ca in declaratia nefinanciara sa avem in vedere criteriile de ESG. In plus, o noutate la nivel national este faptul ca se lucreaza la redactare si urmeaza a fi adoptat Codul Roman al Sustenabilitatii, care va aduce o serie de obligatii suplimentare si recomandari atat in privinta factorului de mediu, cat si al celui social si de guvernanta. Drept urmare, avand in vedere interesul crescut asupra acestui domeniu si intentiile clare de reglementare extinsa a normelor ESG atat la nivel european cat si national cred ca este deja momentul sa ne pregatim pentru o schimbare de mentalitate in modul de conducere a afacerilor noastre, sa acordam o atentie sporita factorilor de mediu, sociali si de guvernanta, sa analizam strategia, politicile si procedurile dupa care este condusa afacerea si sa le actualizam prin includerea criteriilor ESG. Numai in acest fel vom putea tine pasul cu noua paradigma ESG, bazata pe trei piloni esentiali – transparenta, responsabilitate si sustenabilitate, si doar prin implementarea acestor trei piloni in modul de functionare al companiei vom putea satisface nevoile consumatorilor, mentine avantajele concurentiale si raspunde obligatiei de auditare.
Daniela Dinu, Director PwC Romania
Fiscalitatea nu s-a aflat de la inceput in centrul discutiilor referitoare la politicile de mediu, de sustenabilitate si guvernanta, dar acest lucru s-a schimbat semnificativ, in ultimii ani. Acest lucru s-a intamplat pe de-o parte pe fondul cresterii cheltuielilor publice si a deficitelor generate de pandemia Covid care a facut ca guvernele sa adopte o multitudine de masuri verzi. Iar pe de alta parte se acorda o mare atentie in ceea ce priveste caracterul de moralitate si corectitudine cu privire la taxele si impozitele platite de o societate. Vedem ca standardele de sustenabilitate se extind si in zona fiscala, iar taxele si impozite vorbesc despre integritatea unei companii si cum anume contribuie aceasta la bunastarea economiei in care activeaza.
Semnalul de alarma cel mai evident vine din zona investitorilor, care astazi urmaresc foarte atent obiectivele ESG atunci cand isi fundamenteaza deciziile de finantare/investitii, dar si din zona consumatorilor care au inceput sa penalizeze acele comportamente care nu sunt aliniate politicilor de sustenabilitate.
De aceea, managementul executiv al societatii trebuie sa asigure aceasta aliniere la standardele ESG, nu ca o obligatie ce trebuie indeplinita, ci ca un demers absolut necesar pentru a asigura tranzitia cat mai rapida la o economie verde, sociala si in buna guvernanta.
Carmen Dan, Manager PwC Romania
Mediul reprezinta o componenta foarte importanta a conceptului ESG atat din perspectiva aspectelor de protectia mediului cat si a taxelor datorate de operatorii economici autoritatilor de mediu. Chiar daca problemele de mediu care sunt gestionate de o companie in activitatea de zi cu zi nu sunt un concept nou si recent legiferat, acum este momentul sa le abordam intr-un context – cadru mai larg si coerent, alaturi de componenta sociala si de guvernanta.
Pe scurt, litera E ca parte a conceptului ESG se refera la impactul pe care activitatea unei companii il poate avea asupra mediului si capacitatea de a gestiona diverse riscuri de mediu.
Indicatorii generali care pot fi utilizati pentru a cuantifica impactul de mediu ar putea fi urmatorii:
Emisii de gaze cu efect de sera si schimbari climatice
Procentul de reducere a energiei utilizate
Cantitatea de deseuri periculoase generata dintr-o activitate
Raportul dintre cantitatea de deseuri generata si cantitatea de deseuri reciclata etc.
Principalele arii de mediu care trebuie analizate cu precadere din perspectiva unui impact potential asupra businessului ar fi emisiile de gaze cu efect de sera, eficientizarea consumului de energie, gestiunea deseurilor, gestiunea substantelor toxice si periculoase, aspecte legate de biodiversitate etc. Gestiunea deseurilor reprezinta una din componentele de baza in strategia ESG a unei companii. Gestiunea deseurilor este intr-o continua dinamica din perspectiva alinierii la prevederile legislative europene, in contextul economiei circulare si a strategiei ESG.
Ovidiu Bold, Managing Associate D&B David si Baias
Multe dintre societati fac parte din grupuri multinationale si aleg sa preia procedurile si politicile de la societatea mama. Totusi, este foarte importanta o verificare, o revizuire si o adaptare a politicilor grupului din perspectiva regulilor locale, pentru ca se intampla uneori ca Romania sa transpuna diverse directive sau acte europene intr-o maniera usor particulara. De exemplu, proiectul de lege pe problema whistleblower (avertizorilor de integritate) aduce o abordare ceva mai rigida, mai formalista, fata de directiva care e mult mai larga si mai permisiva.
Va fi necesara o alocare clara a atributiilor intre diferitele organe corporative: AGA, administratori sau directori, stabilirea de comitete specializate, audit, nominalizare, remunerare. In tari mai avansate se vorbeste deja despre comitete de ESG care sa urmareasca in ce masura societatea isi indeplineste obligatiile asumate pe zona de ESG.
Un alt principiu al unei guvernante corporative sanatoase este o politica de remunerare sustenabila la nivelul administratorilor si directorilor, sa existe criterii de malus sau clawback, precum si (ca o buna practica) indicatori de performanta din perspectiva ESG. Un alt aspect ar fi alinierea cadrului intern cu principiile ESG si crearea unui cadru de dialog cu stakeholderii externi: angajati, ONG-uri sau comunitati locale.
Tot de actualitate este si subiectul administratorilor independenti, acesta vine mana in mana cu comitetele specializate si se refera la nevoia unei priviri echilibrate si critice asupra felului in care o societate este condusa. In momentul in care cadrul legal va evolua si aceste aspecte care tin de ESG si in particular de guvernanta vor deveni obligatorii, vom vedea din ce in ce mai des cazuri de raspundere, in special la nivelul administratorilor. Ne asteptam sa apara si mai multa jurisprudenta in ceea ce priveste atragerea raspunderii administratorilor din perspectiva obligatiilor generic reglementate prin legea societatilor pe care le au acestia: obligatia de prudenta, obligatia de diligenta si de loialitate fata de societate. Deci trebuie sa planificam inca de pe acum felul in care organizam si aranjam guvernanta corporativa a societatii pentru a preintampina sau macar limita orice astfel de cazuri de raspundere la nivelul conducerii societatii.
Adina Oprea, Managing Associate D&B David si Baias
Realitatea ESG isi face simtita prezenta si in tranzactii indiferent ca vorbim de tranzactii clasice de tip M&A, de finantari din partea bancilor sau de listari la bursa. Este clar ca ESG devine o prioritate pe agenda investitorilor. Acestia se concentreaza si se vor concentra din ce in ce mai mult pe verificarea modului in care sunt implementate criteriile ESG, se vor concentra pe scoringul ESG pe care diversele societati-tinta il au si vor dori sa vada proactivitate din partea companiilor in ceea ce priveste includerea criteriilor ESG in strategia lor de business. In acest context, devine esential pentru companii sa demonstreze existenta unui echilibru intre interesul societar – economic si interesul sau grija pentru societate in general. Companiile care vor reusi sa dovedeasca existenta acestui echilibru si sa se adapteze cat mai repede la realitatea ESG vor dobandi in mod evident un avantaj competitiv si isi vor spori astfel sansele de a obtine mai usor finantari sau de a incheia cu succes o tranzactie. Vorbim astfel de servicii specifice care apar in contextul tranzactiilor: chestionarele ESG, analiza de tip due diligence cu specific ESG, servicii noi care vor constitui instrumentele de reflectare a riscurilor ESG identificate ulterior in documentele tranzactiei.