Potrivit informatiilor publicate la data de 6 iunie a.c. de expertii Institutului National de Statistica (INS), Produsul Intern Brut – PIB al Romaniei, estimat pentru trimestrul I din 2012 si evaluat ca serie bruta, a fost de 109.721,6 milioane de lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 0,3% fata de perioada similara din 2011, cand s-au consemnat 106.723,5 milioane de lei preturi curente. Trebuie precizat faptul ca, in acest moment, datele evaluate reprezinta prima varianta a celor provizorii, dupa anuntarea primelor estimari semnal ("flash") in conformitate cu exigentele Uniunii Europene, iar versiunea a doua a fot programata pentru aparitie in luna iulie a.c. "Agricultura, silvicultura si pescuitul a fost ramura de activitate care a inregistrat cea mai mare crestere a volumului de activitate, cu 4,2%, urmata de informatii si comunicatii, cu 2,6%, comert cu amanuntul si ridicata, repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante cu 0,7% si activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de produse de uz casnic si alte servicii, cu 0,6%. Reduceri mai importante ale volumului de activitate s-au inregistrat in administratia publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public; invatamant; sanatate si asistenta sociala (-5,8%) si activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-5%). O diminuare de mai mica amploare s-a inregistrat in industrie (-0,4%), tranzactii imobiliare (-1%), constructii (-1,2%) si intermedieri financiare si asigurari (-1,2%). Cresterea volumului impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat (+6%) corelata cu reducerea semnificativa a subventiilor pe produs platite (-29,2%) au reprezentat principalii factori ce au condus la majorarea impozitelor nete pe produs cu 6,8%. Din punctul de vedere al utilizarii PIB, in trimestrul I 2012 cererea interna a crescut usor, cu 1%, comparativ cu acelasi trimestru din anul 2011, ca urmare a majorarii semnificative a formarii brute de capital fix (+11,8%). In schimb, consumul final total s-a redus cu -0,3%, acesta din urma fiind influentat, in mod special, de diminuarea volumului cheltuielii pentru consum final a administratiilor publice (-3,6%). Totusi, cheltuiala pentru consum a gospodariilor populatiei a inregistrat o sporire de 0,6%. Un efect negativ asupra PIB l-a avut inrautatirea situatiei exportului net, ca urmare a reducerii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri si servicii (-2,9%) comparativ cu cea a volumului importurilor (-1,2%)", se subliniaza intr-un comunicat al INS. Noile informatii anuntate de institutul de statistica din Romania confirma primele estimari "semnal" (flash) cu privire la evolutia PIB in primul trimestru din 2012. "Astfel, PIB estimat pentru perioada ianuarie-martie a.c. (calculat in functie de datele ajustate sezonier) s-a diminuat in termeni reali cu 0,1%, comparativ cu trimestrul al patrulea din anul trecut, ajungand la 145.075,6 milioane de lei preturi curente", se mai arata in documentul INS, in cadrul caruia, la capitolul seriei ajustate, analizate pe categorii de resurse si utilizari, sunt reliefate numai informatiile disponibile pentru partea de utilizare, unde se precizeaza faptul ca indicatorul consumului final individual efectiv al gospodariilor populatiei a scazut cu 1,9% fata de trimestrul al patrulea din 2011, iar consumul final colectiv efectiv al administratiilor publice s-a redus cu 3,6%. Datele respective reflecta scaderea ca volum, astfel incat indicele consumului final efectiv s-a diminuat cu 2%, ceea ce a indus un efect negativ asupra PIB si a marcat reintrarea Romaniei in recesiune tehnica. Probabil ca structura PIB pe categorii de resurse, ca serie ajustata, va fi comunicata ulterior, aceasta constituind un element important de evaluare a pietei constructiilor. Deocamdata, ca serie bruta, din totalul de 109.721,6 milioane de lei preturi curente, sectorul de constructii a raportat realizari de numai 6.721,2 milioane de lei preturi curente, ceea ce constituie doar 6,13% din total. Astfel, piata de constructii nu mai poate redeveni, cel putin pe termen scurt si mediu, motorul economiei nationale, asa cum s-a intamplat in perioada recesiunii. Astfel, cu 32.824,4 milioane de lei preturi curente si cu 23.950,8 milioane de lei preturi curente, industria si comertul sunt principalele activitati economice importante in structura PIB (din economia reala), interesant fiind si faptul ca realizarile raportate in administratia publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public, invatamant, sanatate si asistenta sociala, in valoare de 11.571,1 milioane de lei preturi curente, le depasesc pe acelea din constructii. Desigur, raportarile din administratie depind exclusiv de balanta dintre veniturile si cheltuielile strict bugetare, fara a avea un aport masiv ca valoare adaugata la PIB. De asemenea, trebuie observat faptul ca, spre deosebire de trimestrul I din 2008, cand PIB a fost de 86.745,0 milioane de lei preturi curente (valoare mai sporita decat cea din prezent, daca se ia in considerare deprecierea monedei nationale fata de euro, cursul de schimb fiind la acea data de 3,68 lei/euro), iar avansul sectorului de constructii noi era evaluat la 33,1% (din punct de vedere al investitiilor realizate in economia nationala), situatia actuala si perspectivele bransei sunt fundamental diferite. Acea crestere a PIB, care a depasit estimarile analistilor, a dus la consolidarea tuturor conturilor nationale, in trimestrul intai din 2008 sectorul de constructii avand un aport de 5.370,4 milioane de lei preturi curente la PIB, in timp ce – din totalul PIB al aceluiasi an (503.958,7 milioane de lei preturi curente) – constructiile s-au evidentiat cu 52.893,9 milioane de lei preturi curente. In ceea ce priveste prognozele pentru anul in curs, partenerii internationali ai tarii noastre au revizuit in sens negativ estimarile initiale de majorare, sustinand in prezent o posibila crestere economica de numai 1,2% in Romania (din cauza tensiunilor din zona euro si a faptului ca productia industriala locala a inceput sa scada de la sfarsitul anului trecut, reflectand masurile de austeritate fiscala si regresul semnificativ al exportului catre statele dezvoltate din Europa). In acelasi timp, in cadrul celei mai recente proiectii a principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2012-2015 (varianta de primavara, elaborata in mai 2012), specialistii Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), institutie aflata in subordinea primului-ministru al Guvernului Romaniei, au mentinut nivelul initial al previziunilor proprii, la +1,7%.
Stabilizare a PIB la nivelul UE-27 si al zonei euro
Conform unui studiu al biroului european de statistica Eurostat (dat publicitatii in acelasi timp cu documentul INS), in primele trei luni din 2012, din cele 27 de state membre, doar Cehia, Spania, Italia, Cipru, Olanda, Portugalia, Romania si Marea Britanie se mai afla sau au reintrat in recesiune tehnica, la nivelul intregii Uniuni Europene situatia fiind stabila. Astfel, in perioada de referinta s-a consemnat un nivel de 0% al PIB atat in UE-27, cat si in zona euro (fata de precedentele trei luni), dupa deprecierile de cate -0,3% in UE-27 si in zona euro observate in trimestrul al patrulea din 2011. Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, in intervalul similar din 2012 dinamica reala a PIB (date ajustate sezonier) a indicat o crestere de +0,1% in UE-27, respectiv o scadere cu -0,1% in zona euro, dupa nivelurile de +0,8% si +0,7% din trimestrul anterior (raportat la ultimele trei luni din 2010). "Daca se iau in considerare datele ajustate sezonier si consemnate trimestrial in intervalul 2011-2012, comparate cu trimestrele similare din anii precedenti, Cehia, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Ungaria, Olanda, Portugalia, Slovenia si Marea Britanie reprezinta tarile care au avut scaderi ale PIB in perioada de referinta. Astfel, potrivit bazei anuale de raportare (si in lipsa seriei secventiale), economia elena a consemnat declinuri succesive si puternice (-7,3% in trimestrul al doilea din 2011, -5% in cel de-al treilea, -7,5% in trimestrul al patrulea si -6,2% in ianuarie-martie 2012). In ceea ce priveste tara noastra, cresterea economica din intregul interval analizat (in cazul datelor anuale de comparare) a fost mult mai optima in raport cu al doilea an de criza economica. Astfel, s-au inregistrat majorari de +1,4% in al doilea trimestru din 2011, de +3,2 in cel de-al treilea, respectiv de +2,1% in octombrie-decembrie, dupa care a avut loc o sporire de +0,8%. Totusi, Romania se afla din nou din punct de vedere tehnic intr-un interval de recesiune, ca urmare a dinamicii trimestriale (comparate cu anterioarele trei luni), fluctuatia PIB fiind de +0,2%, +1%, -0,2% si -0,1%", se arata in comunicatul Eurostat. Documentul elaborat de biroul european de statistica mai indica faptul ca, in primul trimestru al anului in curs, sporirea cea mai puternica a PIB in UE-27 a avut loc in Letonia (la cote ajustate sezonier de +5,5% in cadrul metodei anuale de comparare), respectiv in Lituania, Polonia, Finlanda si Suedia (+0,8% fiecare, pentru cifrele raportate la anterioarele trei luni). Cea mai puternica economie din UE-27 ramane, evident, cea germana (cu diferente pozitive anuale de +2,9% si +2,7% in trimestrele al doilea si al treilea din 2011, respectiv +2% in ultimele trei luni ale anului trecut si +1,2% in primul trimestru a.c., in timp ce datele calculate la fiecare trei luni, comparativ cu trimestrele anterioare, indica anumite fluctuatii, de +0,3%, +0,6%, -0,2% si +0,5%). Se observa, totusi, ca pe masura ce criza datoriilor suverane se amplifica, Germania incepe sa fie afectata si este posibila instalarea unui trend descendent, mai ales daca se va ajunge in cele din urma la adoptarea unui program extensiv de tip "bail-out" in UE-27, in formula propusa de SUA si care sa fie sustinut aproape exclusiv de statul federal. Pe locul secund - ca principala forta economica in UE - se situeaza Franta, care a depasit de mult timp problemele induse de criza financiara mondiala si pare sa fie mai putin afectata de noua criza din UE (cu niveluri de +1,7%, +1,5%, +1,2% si +0,3% in cazul primei metode de calcul si de 0%, +0,3%, +0,1%, respectiv 0% pentru cea secventiala). In documentul Eurostat se mai precizeaza ca, in ceea ce priveste componentele PIB, in primul trimestru al anului 2012, cheltuielile gospodariilor (consumul final) au fost stabile atat in zona euro, cat si in UE-27 (dupa diminuari de -0,5%, respectiv de -0,2% in trimestrul anterior). Formarea bruta de capital fix a scazut cu -1,4% in zona euro si cu -0,9% in UE-27 (urmand unei deprecieri de -0,4% si -0,3% in precedentele trei luni si reflectand incertitudinile investitorilor). In schimb, din punct de vedere al competitivitatii, exporturile au crescut cu +1% in zona euro si cu +0,6% in UE-27 (anterior fiind consemnata o scadere de cate -0,7% si -0,3% pentru ambele spatii economice). Importurile au avut un salt de +0,1% in cele doua zone (dupa cote de -1,7% si -1,3%). In ceea ce priveste principalii parteneri comerciali ai UE-27 (Statele Unite ale Americii si Japonia), datele certificate de birourile de statistica din tarile respective arata ca PIB in SUA s-a majorat cu 0,5% in primul trimestru al anului 2012, dupa saltul de +0,7% in al patrulea trimestru din 2011, iar in economia nipona PIB a sporit cu 1%, dupa o stagnare in trimestrul precedent. Comparativ cu primul trimestru din 2011, PIB a crescut cu 2% in SUA (dupa +1,6% in ultimul trimestru al anului trecut, fata de octombrie-decembrie 2010) si s-a majorat cu 2,6% in Japonia (dupa o depreciere de -0,5% in cazul bazei anuale de calcul). Informatii suplimentare, la www.insse.ro
