Desi este un sistem despre care foarte multa lume a auzit, in special cei care realizeaza plati in strainatate prin transfer bancar in cont, pentru multi rolul specific pe care el il are in cadrul operatiunilor de transfer de fonduri este mai putin inteles.De la bun inceput trebuie subliniat foarte clar ca SWIFT nu este sub nicio forma un sistem de plati sau de decontare de fonduri banesti si nu contribuie direct la gestionarea fluxurilor efective de bani. El faciliteaza insa un schimb de mesaje text intre institutiile financiare care contin explicatii si informatii (asadar nu fonduri banesti) cu privire la operatiunile realizate de acestea in numele si pe contul clientilor. Adesea sistemul SWIFT este comparat cu sistemele de posta electronica sau mesagerie electronica din viata de zi cu zi, doar ca este adaptat nevoilor si cerintelor de siguranta si operabilitate ale institutiilor bancare.
SWIFT S.C Belgia (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este o societate comerciala, de tip cooperativa, infiintata in 1973, ai carei actionari sunt institutiile financiare care decid sa utilizeze serviciile sale. Societatea detine o retea proprietara (SWIFTNet), utilizata in prezent de peste 11.000 de institutii financiar-bancare si companii din 200 de jurisdictii, prin intermediul careia se transmit zilnic cca. 42 de milioane de mesaje financiare. Pentru a putea comunica intre ele in mod securizat, toate institutiile financiar-bancare trebuie ca, anterior, sa incheie pe baza bilaterala o relatie de corespondent (relatie de business). Ulterior, acestea isi transmit reciproc, prin intermediul retelei SWIFTNet o serie de mesaje specifice (chei RMA – Relationship Management Aplication), care asigura securitatea schimbului de mesaje financiare dintre ele.
Societatea a aparut ca o necesitate de a adresa o serie de nevoi ale industriei generate de cresterea volumului de tranzactii, de cerintele de reducere a costurilor si a timpului de finalizare a acestora, de crestere a sigurantei, precum si ca efect al avansului tehnologiilor de comunicatii:
● inlocuirea telexului si faxului pentru transmiterea informatiilor financiare intre participanti;
● introducerea unor standarde in ceea ce priveste modul de intocmire a mesajelor financiare aferente diverselor operatiunii specifice (ex. operatiuni valutare, depozite plasate/ atrase, tranzactii cu titluri de valoare, acreditive, ordine de plata, confirmari ale operatiunilor desfasurate etc.) astfel incat orice participant sa poata interpreta de o maniera sigura si fara echivoc mesajul;
● introducerea unor standarde in ceea ce priveste asigurarea securitatii la nivelul fiecarei institutii financiare si la nivelul intregii retele a SWIFTNet.
Prin intermediul retelei sale, SWIFT asigura o serie de servicii specifice (standardizate) care sunt furnizate catre institutiile financiar bancare si companii, acestea fiind utilizate in interiorul unui mediu sigur, neutru, asigurandu-se transferul mesajelor financiare, in mod continuu, iar odata mesajele transmise catre contrapartida, acestea nu mai pot fi contestate de catre institutia ordonatoare.
Un exemplu mult simplificat pentru a intelege mai bine modul in care functioneaza reteaua de mesagerie financiara SWIFT, ar putea fi cel in care un client al unei banci dintr-o anumita tara doreste sa transfere bani catre un partener comercial al sau dintr-o alta tara, cu cont deschis la o alta banca. Intre cele doua banci diferite din tari diferite are loc un schimb de mesaje text prin intermediul SWIFT cu informatiile necesare privind suma si datele de identificare bancara ale platitorului si ale beneficiarului precum si confirmarile privind receptionarea si decodarea corecta a continutului de informatii cuprins in mesaje, respectiv confirmarea de catre fiecare dintre cele doua banci de finalizare a operatiunii si a modificarii soldurilor conturilor celor doi clienti (deducerea sumei respective de bani din soldul contului platitorului si adaugarea ei la soldul contului beneficiarului).
Acest exemplu arata foarte clar ca SWIFT nu efectueaza de fapt plati. In inlantuirea de actiuni si activitati din exemplul de mai sus nu apare nicaieri ceva referitor la fluxuri de fonduri banesti intre cele doua banci, totul se refera la schimburi de mesaje text. Asadar, intelegem acum foarte clar ca SWIFT transmite/receptioneaza doar mesaje despre plati. Aceasta este o distinctie esentiala si ne arata ca blocarea unui participant de la SWIFT blocheaza pur si simplu posibilitatea ca acesta sa primeasca rapid mesaje despre plati.
Desigur, fluxurile banesti efective au loc, dar nu prin intermediul sistemului de mesagerie financiara SWIFT, ci prin cel al sistemelor de plati si de decontare. In exemplul de mai sus, fiind vorba de un transfer intre doi clienti bancari cu conturi in tari diferite, cele doua banci vor realiza o decontare (in timp real sau la finalul zilei) pe valoarea bruta sau neta, in functie de ansamblul tranzactiilor dintre clientii lor pe parcursul acelei zile. Daca vorbim de doua banci europene, e posibil ca sistemul de plati utilizat sa fie Target 2 (un sistem de plata detinut si operat de Eurosistem, principala platforma europeana pentru procesarea platilor de mare valoare, folosita atat de bancile centrale, cat si de bancile comerciale pentru a procesa plati in euro in timp real). Daca cei doi clienti bancari ar fi avut conturile la banci din aceeasi tara, atunci poate ca, in unele situatii specifice, nu ar fi fost necesara utilizarea sistemului SWIFT, ci operatiunile necesare intre cele doua banci s-ar fi realizat prin intermediul infrastructurii de plati si decontare existente la nivel national, desi este important de mentionat ca SWIFT asigura servicii de mesagerie atat pentru banci corespondente (plati transfrontaliere in valute straine) cat si pentru sisteme de plati si sisteme de decontare a instrumentelor financiare nationale sau internationale.
Deoarece reteaua SWIFTNet nu este o retea de plati, ci este o retea care asigura doar transmiterea/receptionarea mesajelor financiare, societatea care detine aceasta retea, respectiv SWIFT SC Belgia, nu este reglementata asa cum este o banca, intrucat nu detine depozite. Totodata, SWIFT nu reprezinta si nu este reglementata ca infrastructura de plati, ci este un furnizor tert de servicii (Third Party Provider). Cu toate acestea, fiind vorba despre mesaje despre plati, compania este supravegheata de Banca Nationala a Belgiei si de reprezentanti ai Sistemului Rezervelor Federale din SUA, Banca Angliei, Banca Centrala Europeana, Banca Japoniei si alte cateva banci centrale mari emitente de moneda internationala de rezerva.
Avand in vedere detaliile de mai sus privind rolul SWIFT, se pune firesc intrebarea de ce accesul unei banci la acest sistem este atat de important. Raspunsul vine din intelegerea faptului ca transferurile de fonduri banesti (in cazul nostru la nivel international) nu se pot efectua fara schimbul de informatii intre banci privind elementele amintite mai sus care ajuta la identificarea exacta a platitorului, a beneficiarului, a conturilor acestora, a sumei efective, a valutei aferente tranzactiei si a altor informatii relevante. Asadar, schimbul de informatii asociate unei plati este indisolubil legat de transferul efectiv de fonduri, astfel ca, din perspectiva mecanismelor de functionare ale sistemelor financiare moderne o plata nu poate fi practic realizata daca una dintre cele doua componente nu este functionala. Nici macar o plata realizata cu cardul emis de o banca dintr-o anumita tara catre un comerciant care are contul bancar intr-o alta tara nu ar putea fi realizata in cazul in care oricare dintre cele doua banci nu ar putea accesa SWIFT. Sisteme similare alternative exista, insa anvergura retelelor acestora de banci si companii conectate este semnificativ mai redusa, de aici si gradul mult mai mic de interconectare si operabilitate.
Toate aceste argumente ne arata importanta acestui sistem intr-o lume in care viteza de circulatie a informatiei si securizarea acesteia sunt cerinte esentiale aflate la baza tranzactiilor economice internationale. Nu in ultimul rand globalizarea schimburilor internationale a determinat cresterea anvergurii si complexitatii fluxurilor banesti care au la baza servicii de mesagerie financiara securizata iar dimensiunea retelei de participanti este esentiala.
*** Autor: Leonardo Badea, vicepresedintele Bancii Nationale a Romaniei
